Potrivit expertului ceh Zdeněk Petráš de la Universitatea de Apărare din Brno, linia frontului din Ucraina este stabilă de destul de mult timp și se pare că, prin atingerea unor puncte de sprijin cheie, armata rusă și-a îndeplinit deja obiectivele operaționale stabilite. Petráš a declarat acest lucru într-un interviu acordat agenției cehe de știri ČTK despre evaluarea celor trei ani de la începutul conflictului. Rusia a atacat militar Ucraina pe 24 februarie 2022.

După cum a susținut Petráš, Ucraina a pierdut mult mai mult decât se aștepta în ultimele luni. “Se pare că Rusia intenționează să-și consolideze câștigurile și să extindă controlul asupra estului Ucrainei. Rezultatul negocierilor planificate privind reglementarea postbelică va fi, fără îndoială, dictat de modul în care evoluează lucrurile, în special în regiunea Donbas”, a spus expertul.

În opinia sa, intenția inițială a comandamentului rus a fost cu siguranță de a desfășura o operațiune militară fulger, care să ducă la atingerea rapidă a unui obiectiv strategic. Și după aproape trei ani de lupte, se pare că scopul strategic a constat în cucerirea și controlul militar asupra părții din teritoriul Donbasului unde se află republicile separatiste Lugansk și Donețk, precum și o parte din regiunea Zaporojie și zona de la sud de Herson sau partea stângă a deltei Niprului, care formează accesul terestru către Crimeea, a spus Petráš.

În partea centrală a liniei frontului, potrivit acestuia, Rusia a obținut câștiguri teritoriale destul de importante în vara anului 2022 și a deținut și o inițiativă operațională ofensivă. “Din punctul de vedere de astăzi, nu mai este atât de surprinzător faptul că trupele rusești, după ce au ajuns la granița regiunilor Lugansk și Donețk, nu și-au continuat activitățile ofensive de succes, ci, dimpotrivă, au trecut la o așa-numită pauză operațională, probabil cu scopul de a regrupa și concentra forțele pentru consolidarea ulterioară a controlului militar asupra teritoriului cucerit”, a spus el. Cu toate acestea, în acel moment, armata rusă și-a pierdut impulsul operațional și nu a mai putut urmări inițiativa ofensivă anterioară, care ar fi făcut posibilă deplasarea liniei frontului adânc pe teritoriul ucrainean.

În mod paradoxal, potrivit lui Petráš, această pauză operațională a determinat armata ucraineană să se poată organiza, să-și regrupeze rapid unitățile în locuri unde inamicul nu se aștepta și unde punctul său slab a devenit evident și să împingă înapoi forțele ruse în nordul și nord-estul țării. Astfel, până în septembrie 2022, armata ucraineană a eliberat peste 12.000 de kilometri pătrați de teritoriu ocupat în regiunea Harkov. “Un alt moment destul de important în dezvoltarea întregului conflict a fost decizia conducerii ruse din toamna anului 2022 de a retrage trupele din regiunea Herson sau de pe malul vestic al Niprului. Delta Niprului a creat astfel o barieră naturală care, împreună cu fortificații extinse și câmpuri minate, ar fi trebuit să împiedice trupele ucrainene să avanseze spre Crimeea”, crede expertul ceh.

O schimbare semnificativă în evoluția conflictului urma să fie adusă de contraofensiva ucraineană, planificată pentru perioada sfârșitul primăverii și începutul verii 2023. Cu toate acestea, potrivit lui Petráš, contraofensiva nu a avut rezultatele scontate. Încă de la început, și-a pierdut avântul, atât din cauza liniilor defensive rusești puternice, în special în partea de sud a liniei frontului, cât și din cauza lipsei capacității de a desfășura o activitate ofensivă viguroasă.

“A devenit clar că atacurile în masă planificate ale infanteriei mixte ucrainene și ale formațiunilor blindate pe teren dens minat, fără suport aerian masiv și foc de artilerie de sprijin, nu pot avea succes împotriva liniilor defensive rusești. De asemenea, a devenit clar că superioritatea aeriană ușoară, dar totuși suficient de eficientă a rușilor a însemnat că trupele ucrainene nu au putut pătrunde în adâncimea formației operaționale ruse și au forțat trupele ruse să se retragă fără sprijin de foc din aer”, a spus Petráš. Astfel, el consideră că lansarea unei contraofensive fără potențial suficient al forțelor aeriene și sprijin de foc din aer și de la sol este o greșeală cheie a comandamentului ucrainean.

O altă etapă importantă în dezvoltarea conflictului până acum a fost incursiunea ucraineană pe teritoriul rus în regiunea Kursk la începutul lunii august 2024. “Ucraina a reușit să-i surprindă complet pe ruși, forțele ucrainene avansând zeci de kilometri în regiunea Kursk în primele zile ale campaniei”, a spus Petráš.

Potrivit acestuia, intenția Ucrainei a fost probabil de a reduce presiunea militară în sudul și estul țării, unde Rusia avansase încet, dar constant până atunci. Potrivit lui Petráš, comandanții ucraineni credeau că, atacând granița slab apărată și ocupând teritoriul rusesc, ar putea forța Kremlinul să retragă trupele din prima linie a războiului din Ucraina și să le mute pentru a apăra Rusia însăși. Ofensiva a creat, de asemenea, oportunități pentru ca Ucraina să recâștige inițiativa militară. “Pe de altă parte, însă, desfășurarea acestei ofensive a slăbit apărarea ucraineană în sectoare cheie ale liniei frontului, iar Ucraina a oferit astfel Rusiei prea mult spațiu de manevră cu forțele terestre și avansarea în partea de nord a liniei frontului, în direcția Harkov, în special în direcția Pokrovsk. Dintr-un punct de vedere militar îngust, atacul ucrainean asupra teritoriului rus a reprezentat doar un succes tactic temporar, care a fost și continuă să fie de mică importanță pentru rezultatul întregului conflict în acest moment”, crede Petráš. Cu toate acestea, în opinia sa, ofensiva forțelor armate ucrainene de lângă Kursk în acest sens nu este o chestiune de câștigare a teritoriului, ci de viitorul războiului. Pe baza rezultatelor acestei operațiuni, abordările pentru soluționarea pașnică a conflictului, viziunea Rusiei și poziția sa viitoare ar putea fi măsurate, a adăugat el.

Potrivit lui Petráš, desfășurarea trupelor nord-coreene în zona Kursk, precum și în alte locuri de pe linia frontului, a fost și este doar de natură episodică și cu siguranță nu a avut un impact major asupra întregului conflict. “S-a dovedit că posibilitatea de a comunica și de a desfășura activități operaționale coordonate cu trupele ruse este foarte redusă, deși echipamentul militar și tehnica pe care o au nord-coreenii sunt în mare măsură compatibile cu echipamentele armatei ruse”, crede expertul.

În orice caz, potrivit lui Petráš, prima linie a avut o formă stabilă de destul de mult timp. Se pare că, prin atingerea punctelor cheie de pe liniile Kupyansk, Kreminna, Bakhmut și Pokrovsk, armata rusă a atins obiectivele operaționale stabilite. “Dacă Rusia reușește să-și consolideze și mai mult controlul militar asupra părții ocupate a Donbasului, obiectivul strategic planificat al întregii operațiuni va fi probabil atins. Forma actuală a liniei frontului se potrivește fără îndoială Rusiei și va reprezenta un punct de plecare în negocierile privind stabilirea unei noi linii de demarcație între Rusia și Ucraina”, a spus expertul de la Universitatea cehă de Apărare.

În opinia sa, rămâne întrebarea ce abordare va adopta comandamentul rus în partea din regiunea Kursk care este controlată în prezent de forțele ucrainene. În acest moment, nu se poate spune că partea rusă se străduiește intens pentru expulzarea totală a trupelor ucrainene din această zonă. “Cu toate acestea, poziția actuală a trupelor ucrainene nu dă prea multe speranțe că situația din Kursk ar putea reprezenta un atu major pentru negocierile privind reglementarea teritorială cu Rusia”, a adăugat Petráš. 

Sursa: ceskenoviny.cz.