Specialiștii militari ucraineni spun că, într-o perioadă de patru ani de la anexare, “Federația Rusă a transformat Peninsula Crimeea într-o Bază Militară”, în timp ce specialiștii ruși afirmă că “a fost format echipajul portavionului ce nu poate fi scufundat”, așa cum este denumită, deseori, peninsula în cercurile militare. În Crimeea a fost constituită “o grupare suficientă de trupe”, iar modernizarea înzestrării acesteia va continua pe termen lung.
În anul 2014, imediat după ce Crimeea a revenit în compunerea Federației Ruse, președintele Vladimir Putin a solicitat Ministerului Apărării și Statului Major General să asigure apărarea peninsulei. Atunci a apărut termenul de “grupare suficientă”. Acest lucru înseamnă că gruparea de trupe din peninsulă trebuie să fie capabilă să asigure, în mod independent, apărarea sigură și pe termen lung a Crimeii, în fața unei amenințări militare reale, din partea oricărui adversar din regiune. Bineînțeles că nu este exclusă nici sprijinirea grupării de către trupe aduse din adâncimea teritoriului rus. A fost trasată în acest fel o misiune cu trei dimensiuni: acoperirea peninsulei de pe mare, de pe uscat și din aer.
În consecință, Flota din Marea Neagră (FRMN), unitățile terestre, de forțe aeriene și de apărare de coastă au fost completate cu militari și tehnică de luptă. În același timp, au fost create rezerve strategice de muniții, alimente și tot ce este necesar în cazul unui asediu prelungit asupra peninsulei. De aceea, Crimeea a fost denumită, în sens figurat, “portavionul care nu poate fi scufundat”.
Statul Major General a construit o astfel de configurație a grupării de trupe din Crimeea care ar trebui să fie pregătită pentru toate variantele de desfășurare a evenimentelor. Între altele, aeroporturile din Crimeea pot găzdui, în caz de necesitate, avioanele Aviației Strategice.
Pe 07 noiembrie 2017, în cadrul unei ședințe a Colegiului Ministerului rus al Apărării, șeful Statului Major General al Forțelor Armate, general de armată Valeri Gherasimov, a prezentat măsurile adoptate în ultimii patru ani pentru creșterea puterii de luptă a armatei și flotei. Potrivit precizărilor sale, una dintre misiunile prioritare a constat în formarea de grupări de trupe suficiente pe direcțiile strategice. O astfel de grupare a fost constituită în Crimeea, unde au fost înființate o bază navală, un corp de armată, o divizie de aviație și o divizie de apărare antiaeriană. De asemenea, în Regiunea Militară Sud, în care intră și trupele din Crimeea, în ultimii patru ani, Federația Rusă a înființat o armată de arme întrunite, două divizii de infanterie moto, o brigadă de rachete și o brigadă a Aviației Forțelor Terestre. În dotarea trupelor de Forțe Aeriene și Apărare antiaeriană au fost introduse 226 de avioane și elicoptere noi și modernizate. Flota din Marea Neagră (FRMN) a fost completată cu șase submarine noi, fregatele Amiral Grigorovici, Amiral Essen și Amiral Makarov, precum și cu trei divizioane de complexe de rachete de coastă Bal și Bastion.
De asemenea, pe 20 iunie 2018, în urma unei ședințe a Colegiului Ministerului Apărării, desfășurată la Sevastopol, ministrul rus al apărării, general de armată Serghei Șoigu, a declarat, pentru agenția RIA Novosti, că “gruparea de trupe unică, ce a fost constituită în Crimeea în ultimii ani, nu lasă nicio șansă unui adversar potențial, dacă acesta va decide să atenteze la teritoriul Federației Ruse”. Șoigu a subliniat că sistemele de armament de înaltă tehnologie dislocate în peninsulă joacă un rol crucial în asigurarea securității întregii țări.
Potrivit unor date furnizate de vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Ivanna Klimpush-Tsintsadze, la jumătatea anului 2017, gruparea de trupe ruse din Crimeea includea:
– 22.900 de militari;
– 30 de tancuri;
– 106 piese de artilerie;
– 583 de mașini de luptă blindate;
– 56 de lansatoare multiple de proiectile reactive;
– 120 de instalații de lansare a rachetelor de apărare antiaeriană;
– 16 complexe de rachete de coastă;
– 113 avioane de luptă;
– 56 de elicoptere;
– 30 de nave de luptă;
– 5 submarine.
Din aceste date rezultă că efectivele grupării de trupe ruse din Crimeea au fost aproape dublate de la 12.000 de militari în 2013 la 23.000 la jumătatea anului 2017. Potrivit unor declarații recente ale unor oficiali militari ucraineni, în prezent, acestea au crescut deja la peste 32.000 de militari. Mai mult, după anumite prognoze, în perioada 2020-2025, numărul militarilor ruși din Peninsula Crimeea va crește la 43.000.
Conducerea rusă intenționează să crească în continuare potențialul militar al grupării sale din Crimeea.
Până în anul 2020, în dotarea FRMN vor mai fi introduse trei corvete Proiect 22160 și câteva corvete purtătoare de rachete Proiect 22800 (Karakurt). Toate aceste corvete sunt purtătoare de rachete de croazieră de tip Kalibr.
După anul 2025, este planificată introducerea în înzestrarea FRMN a rachetelor hipersonice, a vehiculelor submarine autonome teleghidate și robotizate, a sistemelor de luptă în apă adâncă de nouă generație și a unui complex naval purtător de avioane (portavion).
Potrivit experților, echilibrul militar-strategic în regiune a fost schimbat în mod radical nu numai prin numărul efectivelor de militari dislocați pe teritoriul Crimeii, cât mai ales prin potențialul mijloacelor de lovire și a platformelor purtătoare ale acestora.
Practic, în centrul Mării Negre, în Peninsula Crimeea, Federația Rusă a creat și continuă să construiască așa-numita Zonă de interzicere a accesului A2AD (A2/AD anti-access and area denial zone), adică o zonă protejată, în care trupele adversarului nu pot intra fără riscul de a suferi pierderi inacceptabile.
Experții subliniază faptul că această zonă protejată, cu centrul în Crimeea, a fost formată cu diferite tipuri de sisteme de rachete operativ-tactice moderne, cu bazare terestră și navală (Iskander și Kalibr), cu complexe de coastă de rachtete antinavă (Bastion și Bal), cu sisteme de apărare antiaeriană (S-300, S-400, Buk-2M, Panțir-S1), complexe de război electronic, etc.
Aceștia remarcă faptul că rachetele complexelor Iaskander, Kalibr și Bastion sunt capabile să poarte ogive nucleare.
Experții subliniază că această zonă acoperă nu numai obiectivele din zonele de coastă ale țărilor riverane Mării Negre, ci și statele baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, România, Bulgaria, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Grecia (inclusiv Insula Creta), toate statele balcanice, Turcia, Cipru, Liban, Israel, Iran, Irak, litoralul Egiptului și sudul Italiei.
Analiștii presupun, cu o probabilitate ridicată, prezența în Crimeea a ogivelor nucleare pentru complexele de rachete navale și de coastă.
În concluzie, se poate aprecia că, în prezent, Crimeea este una dintre cele mai bine apărate regiuni ale Federației Ruse. Gruparea de trupe dislocată în peninsulă include tot ceeea ce este necesar pentru a respinge un atac sau, cel puțin, pentru a rezista până la sosirea întăririlor “de pe pământul mare”. Iar singura vulnerabilitate a unui portavion ce nu poate fi scufundat, lipsa comunicațiilor terestre cu restul țării, a fost închisă complet și irevocabil de Podul Crimeea peste Strâmtoarea Kerci. Trecerea în exploatare a podului permite aducerea rapidă, pe șosea și calea ferată, de militari și tehnică de luptă, îndeosebi din Regiunea Militară Sud, în sprijinul trupelor dislocate în Crimeea.
În același timp, dispunând de armamente ofensive moderne, trupele ruse dislocate în Peninsula Crimeea reprezintă o amenințare la adresa securității internaționale.