Deși până în prezent navele Flotilei din Marea Caspică păreau captive în regiune, din cauză că Marea Caspică este o mare închisă, în ultima perioadă, acestea au ieșit prin canalul de navigație Volga-Don și au participat la misiuni în Marea Azov, Marea Neagră și chiar în Marea Mediterană. Astfel se poate aprecia că, pentru acestea, Marea Caspică nu mai este mare închisă și se poate miza pe prezența lor în zone fierbinți, unde va fi nevoie de sprijin cu nave mici, dar cu putere mare de foc.
Pentru prima dată, nave de luptă aparținând Flotilei din Marea Caspică a Regiunii Militare Sud au trecut prin canalul de navigație Volga-Don la sfârșitul lunii aprilie 2018.
Potrivit Serviciului de presă al Regiunii Militare Sud, un detașament de nave, format dintr-o vedetă de artilerie de tip Smel, o vedetă de scafandri, un dragor și un remorcher, a traversat canalul cu diferite nivele ale apei, trecând prin 13 ecluze.
Din Marea Caspică, detașamentul a fost transferat la Rostov pe Don, unde a participat, pe 05 mai, împreună cu nave ale Flotei ruse din Marea Neagră, la o demonstrație organizată cu ocazia aniversării a 100 de ani de la înființarea Regiunii Militare Sud, succesoarea fostei Regiunii Militare Caucazul de Nord.
De asemenea, pe 23 mai 2018, la Kerci, au sosit trei vedete de artilerie din înzestrarea Flotilei din Marea Caspică: două vedete blindate AK-201 și AK-248 (Proiect 1204, clasa Smel) și vedeta AK-326 (Proiect 1400M, clasa Grif).
Pe timpul traversării canalului, vedeta de artilerie AK-326 a fost însoțită de vedeta de scafandri RBK-933 (Proiect 23040) aparținând Flotilei din Marea Caspică.
Reprezentanții ruși au anunțat că navele “au fost transferate de la Astrahan la Kerci pentru a participa la misiuni de asigurare a navigației în Marea Azov și Strâmtoarea Kerci”. Aparent, această mișcare are ca scop consolidarea protecției Podului Crimeea și creșterea presiunii militare asupra Ucrainei în Marea Azov, în urma tensiunilor apărute între cele două state, după ce forțele de frontieră ucrainene au reținut, pe 25 martie, vasul de pescuit Nord, aflat sub pavilion rusesc. Deocamdată nu este clar dacă transferul de ambarcațiuni este temporar sau permanent. Se poate aprecia însă că navele Flotilei din Marea Caspică vor rămâne permanent în regiune, fiind înlocuite, la anumite intervale de timp, pe principiul rotației, așa cum se desfășoară misiunile Grupării navale operative ruse din Marea Mediterană.
Alte două nave de luptă ale Flotilei din Marea Caspică, Grad Sviajsk și Velikii Ustiug, au traversat canalul Volga-Don pe 04 iunie, însoțite de remorcherul RB-10. Cele două nave purtătoare de rachete, dotate cu complexe Kalibr-NK, au desfășurat misiuni în Marea Azov, după care au trecut în Marea Neagră, deplasându-se la Sevastopol.
Potrivit unor surse neoficiale, la un moment dat, la începutul lunii iunie, în Marea Azov se aflau 14 nave de luptă ale Flotilei din Marea Caspică: două nave purtătoare de rachete, șase vedete purtătoare de sisteme de artilerie și sase nave mici de desant de tip Serna.
Ulterior, pe 16 iunie, navele Grad Sviajsk și Velikii Ustiug au plecat spre Marea Mediterană. Pe 17 iunie au trecut prin Strâmtorile Bosfor și Dardanele și s-au alăturat grupării navale operative ruse din Marea Mediterană, în cadrul căreia vor îndeplini misiuni în perioada următoare.
Ca urmare, se poate aprecia că Marea Caspică nu mai este o mare închisă pentru navele de luptă, iar deplasarea acestora pe canalul Volga-Don va deveni o rutină.
Astfel, navele din Marea Caspică vor fi aduse în sprijinul Flotei ruse din Marea Neagră ori de câte ori va fi nevoie. Nu este exclus, ca în cazul apariției unor situații de criză la Marea Caspică, să se realizeze și procedura inversă, adică nave de luptă din Marea Neagră să fie dislocate în sprijinul Flotilei din Marea Caspică.
Principala forță de lovire a Flotilei din Marea Caspică este reprezentată de cinci nave de luptă: două fregate Proiect 11661, clasa Ghepard (Daghestan și Tatarstan) și trei nave purtătoare de rachete Proiect 21631, clasa Buian-M (Grad Sviajsk, Uglici și Velikii Ustiug). Dintre acestea, doar patru dispun de complexe de rachete de croazieră de tip Kalibr-NK, fregata Tatarstan fiind echipată cu complexul de rachete antinavă de tip Uran, care întrebuințează rachete de croazieră de tip H-35.
De asemenea, Flotila din Marea Caspică dispune de o serie de vedete purtătoare de sisteme de artilerie și vedete de desant, care se pretează la desfășurarea de misiuni similare cu cele aflate acum în curs în Marea Azov.
Navele de luptă ale Flotilei din Marea Caspică au deja experiența participării la misiuni de luptă împotriva teroriștilor din Siria. În două rânduri, acestea au lansat, din Marea Caspică, rachete de croazieră de tip Kalibr asupra pozițiilor insurgenților sirieni. Astfel, în noaptea de 06 spre 07 octombrie 2015, fregata Daghestan (Proiect 11661) și navele purtătoare de rachete Grad Sviajsk, Uglici și Velikii Ustiug (Proiect 21361) au executat un atac masiv asupra a 11 obiective din Siria, întrebuințând 26 de rachete de croazieră ale complexului Kalibr-NK. De asemenea, pe 20 noiembrie 2015, aceleași nave ale Flotilei din Marea Caspică au lansat 18 rachete de croazieră, lovind șapte ținte de pe teritoriul sirian.
Ieșirea navelor din Marea Caspică se va constitui și într-un mijloc suplimentar de descurajare, deoarece deplasarea acestora în Marea Neagră și Marea Mediterană va mări distanța la care pot fi lansate rachetele de croazieră de tip Kalibr.
Regiunea Extinsa a Marii Negre - Military Blog 