Pentru prima dată, computerului îi va fi încredințată manevrarea tactică și folosirea armelor. Corvetele rusești din cadrul Proiectului 20380 vor primi un sistem unic de gestionare a informațiilor de luptă Sigma-20385, care va putea prelua integral controlul navei, într-o situație de luptă. Sistemul de gestionare a informațiilor de luptă (SGIL) integrează toate echipamentele de bord, precum și mijloacele de cercetare și navigație. Atunci când apare o țintă, toate elementele sistemului funcționează automat, din momentul în care aceasta este detectată și până când este neutralizată. SGIL Sigma-20385 nu numai că va declanșa focul, ci și, la momentul potrivit, va îndrepta corveta pe cursul optim.
Potrivit experților, instalarea unui SGIL modern va îmbunătăți în mod semnificativ capacitățile de luptă ale corvetelor, care, în viitorul apropiat, vor deveni principala forță de lovire a flotei de suprafață.
După cum au precizat pentru Izvestia surse de la Comandamentul Principal al Forțelor Navale, a fost adoptată decizia înstalării SGIL Sigma-20385 pe corvetele aflate în construcție ale Proiectului 20380, clasa Steregushciy. Astfel, noul SGIL va fi primit de către corvetele Rezkiy, Retivy, Strogiy și Aldar Tsydenzhapov. Lansarea la apă a acestora este așteptată pentru perioada 2019-2021. Corvetele Rezkiy și Strogiy se află în construcție la Șantierul Naval Nordic, iar Retivy și Aldar Tsydenzhapov la Șantierul Naval din Amur. Este planificat ca acestea să intre în dotarea Flotei de Nord și Flotei din Oceanul Pacific.
Noile nave rusești, planificate pentru dotarea cu noile SGIL, vor fi transformate în roboți, fiind capabile să îndeplinească misiuni fără intervenția umană. Sistemul reacționează instantaneu la schimbările de situație, deoarece elaborarea și adoptarea deciziilor cu privire la utilizarea armelor se efectuează automat.
În exterior, SGIL este punctul central al procesării informațiilor (un fel de server mare) care conectează punctele de comandă, unde locurile de muncă ale operatorilor sunt situate pe ecranele de afișare a situației tactice. Cu toate acestea, în cazul SGIL Sigma 20385, oamenilor li se atribuie rolul de observatori și de supraveghetori.
Sigma-20385 este creierul electronic al navei. Acesta este responsabil pentru toate: manevrarea tactică, controlul apărării antisubmarin, conducerea armelor cu rachete dirijate, a apărării antiaeriene, a comunicațiilor, a elicopterelor navale, a avioanelor de atac și a avioanelor de vânătoare. Acest SGIL poate conduce și navele mici și chiar mari unități tactice.
Componenta software a SGIL Sigma-20385 este dezvoltată pe baza sistemului de operare Linux, care facilitează dezvoltarea și implementarea de noi soluții. Hardware-ul are o marjă de siguranță, care permite menținerea controlului navei, chiar și cu pagube importante. Una dintre tehnologiile-cheie, care asigură fiabilitatea funcționării SGIL, permite schimbarea rapidă a modulelor, adică chiar în timpul luptei.
Construirea celor mai noi corvete cu cel mai modern model al unui SGIL reprezintă un pas logic, deoarece va oferi navelor noi oportunități și nu va fi necesară modernizarea acestora pentru o perioadă lungă de timp. Acest fapt a fost precizat pentru Izvestia de către expertul Consiliului rus de afaceri internaționale, Prokhor Tebin.
“Navele moderne de suprafață sunt acum foarte necesare pentru flotă, însă avem dificultăți obiective în construirea unor mari unități de luptă – fregate și distrugătoare, iar cele mici sunt construite destul de repede”, a menționat expertul. “Flota poate spera să obțină corvetele suficient de repede și în cantitatea potrivită. Mai bine două corvete de luptă acum, decât o fregată cine știe când”, a precizat acesta.
Prokhor Tebin a adăugat că noile corvete sunt nave de luptă multifuncționale, care pot rezolva o gamă largă de misiuni în zona navală apropiată, ceea ce este important în condițiile unei linii de coastă extrem de lungi și lipsei de baze.
Navele mici de patrulare (corvete) ale Proiectului 20380 au fost dezvoltate la sfârșitul anilor 1990, iar construcția lor a început în anii 2000.
În componenta de luptă a Flotei din Marea Baltică și a Flotei din Oceanul Pacific se află cinci nave ale acestui proiect, iar alte opt sunt în construcție. În perspectivă, fiecare dintre flote va avea șase corvete Proiect 20380 sau modificări ale acestuia.
Misiunile principale ale corvetelor constau în lupta împotriva navelor de suprafață și submarinelor, protecția zonei de coastă și escortarea convoaielor. Acestea au la bord artilerie, rachete dirijate (Uran-U sau Kalibr-NK), sisteme antisubmarin și de apărare antiaeriană. O protecție suplimentară a corvetelor Proiect 20380 este reprezentată de utilizarea tehnologiilor de reducere a vizibilității pentru radare.