Navele de luptă ale NATO nu vor intra în Marea Azov. Federația Rusă nu va permite executarea de exerciții comune ale Ucrainei și NATO în acest acvatoriu. Aceste precizări au fost făcute de șeful Republicii Crimeea, Serghei Aksenov, pentru Izvestia, pe 30.10.2018. Potrivit declarațiilor sale “țara noastră își va apăra interesele naționale în mod ferm și sistematic”. Iar intențiile Ucrainei de a provoca noi sanțiuni internaționale împotriva Federației Ruse se vor întoarce împotriva sa. Reprezentanții NATO, contactați de Izvestia, și-au exprimat îngrijorarea față de destabilizarea situației din Marea Azov. Din cauza tensiunilor din acest acvatoriu, inițiatorii rezoluției privind intensificarea măsurilor antirusești au impus condiții inacceptabile pentru Federația Rusă.

Autoritățile de la Moscova sunt împotriva escaladării situației din Marea Azov. De aceea, navele NATO nu vor fi autorizate să intre în această zonă. “Nicio navă NATO nu va intra în Marea Azov. Țara noastră își va apăra în mod ferm și sistematic interesele și nimeni nu ar trebui să se îndoiască de acest lucru”, a precizat pentru Izvestia Serghei Aksenov. “Probabil, guvernul Ucrainei speră că rezultatul provocărilor sale va fi reprezentat de introducerea de noi sancțiuni împotriva Federației Ruse. Însă, paradoxul situației va consta în faptul că sancțiunile vor fi impuse împotriva Federației Ruse, iar Ucraina le va suporta. Pe de o parte, autoritățile de la Kiev se plâng că pierd miliarde și, pe de altă parte, se bucură de sancțiuni și cer altele noi. Aceasta este o schizofrenie politică, caracteristică actualului guvern ucrainean. Nu este de mirare că ei spun că un om inteligent învață din greșelile altora, în timp ce un imbecil nu învață nimic, niciodată”, a adăugat Aksenov.

În perioada 09-12.10.2018, Ucraina a desfășurat exerciții în Marea Azov. În timpul acestora, militarii ucraineni au desfășurat activități de respingere a acțiunilor desantului adversarului convențional. În urma bilanțului exercițiului, președintele ucrainean, Petr Poroșenko, a declarat că autoritățile de la Kiev sunt gata să respingă agresiunea rusă dinspre mare, în zona Mării Azov. În plus, reprezentanții ucraineni au anunțat că, în curând, vor începe exerciții comune împreună cu NATO.

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a precizat însă că în Marea Azov nu se poate intra fără acordul autorităților de la Moscova, deoarece, conform înțelegerilor cu Ucraina este nevoie de acordul ambelor părți pentru intrarea navelor militare în acest acvatoriu.

De la sediul NATO, Izvestia a aflat că, secretarul general al Alianței a analizat, în timpul unei întâlniri recente cu ministrul de externe al Ucrainei, Pavel Klimkin, situația din Marea Azov. “Ucraina ar trebui să aibă canale libere de comunicații maritime, fapt care, bineînțeles, este important și pentru navele civile ale țărilor NATO, care au relații comerciale cu Ucraina. Aceasta este o problemă în care suntem implicați”, a remarcat serviciul de presă al Alianței.

Anterior, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Alianța este îngrijorată de acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse în acest acvatoriu. Mai mult, acesta a precizat că este nemulțumit de construcția podului peste Strâmtoarea Kerci.

Pe 25 octombrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă “acțiunile excesive ale Federației Ruse” în acest acvatoriu. După cum afirmă deputații europeni care au susținut documentul, Moscova pare că împiedică mișcarea navelor ucrainene și provoacă un conflict armat în această regiune. În rezoluție se arată că “sancțiunile împotriva Federației Ruse vor fi consolidate, în cazul în care conflictul din Marea Azov se va agrava și mai mult”. Autorii documentului au fost deputații europeni din Estonia, Tunne Kelam și Urmas Paes.

Ca răspuns la întrebarea adresată de Izvestia: “De ce este acuzată Federația Rusă de acțiuni agresive în această zonă de apă dacă, la urma urmei, tensiunile au început cu acțiunile Ucrainei, care a reținut și chiar a arestat navele rusești în Marea Azov?”, fostul ministru de externe al Estoniei și autor al rezoluției anti ruse, Urmas Paes,  a spus: “Toate aceste chestiuni vor fi rezolvate după ce Federația Rusă va înceta să ignore legea internațională și să ocupe Crimeea”.

Reprezentantul oficial al Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zakharova, a denumit anterior tema Mării Azov “o altă carte de propagandă, care este jucată de colegii occidentali”.

În lunile următoare, o reuniune a Consiliului de asociere Ucraina-UE va avea loc cu participarea premierului ucrainean, Vladimir Groysman. După cum a declarat recent Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, “o parte a acestei întâlniri se va concentra pe modul de a răspunde cel mai bine la această problemă (agravarea situației în Marea Azov) și ce sprijin poate oferi UE pentru Ucraina în acest context”. Într-un răspuns la o solicitare din partea Izvestiei, Consiliul Uniunii Europene nu a comentat situația din Marea Azov, însă a precizat că lista completă a temelor pentru reuniunea din decembrie va fi făcută publică cu câteva zile înainte de discuții.

Situația din Marea Azov a început să se înrăutățească după data de 25 martie 2018, când Ucraina a reținut nava rusească Nord. Nouă membri ai echipajului au fost amendați, iar căpitanul acesteia riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.

Comentariu remnmilitaryblog.com: Sitația din Marea Azov are deja aspect de conflict înghețat, deoarece nu are nicio rezolvare, cel puțin pe termen scurt și mediu.

Pe această temă se pot trage deja câteva concluzii. În primul rând trebuie spus că, prin construirea Podului Crimeea, Federația Rusă a închis Marea Azov. Ulterior, partea rusă a început să controleze agresiv navele civile care intră și ies prin Strâmtoarea Kerci, determinând pierderi economice pentru armatorii ucraineni și pentru porturile comerciale ale Ucrainei din Marea Azov. Ucraina este incapabilă să se opună singură Federației Ruse în această zonă și încearcă să externalizeze problema, sperând să obțină sprijinul SUA și al unor organizații internaționale, precum UE și NATO.

Însă, ținând cont de situația geografică și acordurile existente între Federația Rusă și Ucraina privind statutul Mării Azov și al Strâmtorii Kerci, Ucraina nu va putea primi sprijin internațional, așa cum nu a primit, de exemplu, nici în cazul anexării Peninsulei Crimeea la Federația Rusă.

Declarațiile de sprijin din partea Occidentului și sanțiunile economice împotriva Federației Ruse nu s-au dovedit eficiente nici în primul caz și nu vor funcționa nici acum. Federația Rusă dispune de alternative și de pârghii pentru evitarea acestora, în timp ce statele oocidentale nu vor putea să foțeze nota în această direcție, fiind ele însele afectate de caruselul sanțiunilor.

În plus, sitauția Ucrainei s-ar putea înrăutăți, prin impunerea de către partea rusă a unor taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Kerci de către navele comerciale.

Federația Rusă și-a pregătit din timp pașii pentru a evita extinderea NATO spre granițele sale și se poate afirma că, în ultima vreme, s-a extins Federația Rusă spre NATO și nu invers. Procesul a început în anul 2008, prin războiul de cinci zile împotriva Georgiei, care s-a soldat cu obținerea independenței de către cele două republici separatiste, Abhazia și Osetia de Sud, controlate acum de autoritățile de la Moscova, prin Bazele Militare ruse dispuse în acestea. A continuat în anul 2014 prin preluarea Crimeii și încurajarea și susținerea separatiștilor ucraineni în vederea constituirii Republicilor Donețk și Lugansk. Ulterior, a fost construit Podul Crimeea, care a închis Strâmtoarea Kerci.

În mod ironic s-ar putea spune că Federația Rusă pregătește Georgia și Ucraina pentru aderarea la NATO, curățându-le teritoriile de situațiile care ar fi împiedicat integrarea în Alianță. Astfel se pune întrebarea dacă Ucraina ar fi fost primită în NATO cu Flota rusă din Marea Neagră la Sevastopol? Sau dacă Georgia ar fi putut fi integrată în Alianță cu coflicte înghețate pe teritoriul său, în republicile separatiste? Dacă Georgia este pregătită acum să adere la NATO, probabil că în estul Ucrainei rușii încă mai au treburi de făcut. Este posibil ca pașii următori ai președintelui Vladimir Putin să se ducă în această direcție.

Sursa: iz.ru.