În ultima perioadă, Federația Rusă a întreprins o serie de măsuri care pot reprezenta indicii pentru pregătirea unei confruntări navale cu NATO în Marea Neagră. Cel puțin patru dintre acestea merită o analiză mai aprofundată.

În primul rând, a fost restrânsă participarea cu nave de luptă la Gruparea navală operativă din Marea Mediterană, în scopul menținerii în zona Mării Negre a tuturor navelor importante ale Flotei din Marea Neagră și Flotilei din Marea Caspică, în special a celor dotate cu complexe de rachete de tip Kalibr. Astfel, pe lângă submarinele Veliky Novgorod și Kolpino, care nu au fost aduse niciodată în Marea Neagră, din motive pe care le-am explicat de mai multe ori pe blog, în estul Mării Mediterane se mai află doar o singură navă de luptă importantă. Este vorba despre fregata Amiral Makarov a Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), care asigură și conducerea grupării în această perioadă.

În același timp, Federația Rusă încearcă să distragă atenția de la micșorarea permanentă a grupării și emite o serie întreagă de notificări pentru închiderea unor raioane din Marea Mediterană, în vederea desfășurării de exerciții navale și lansări de rachete, care evident că nu se și realizează în practică.

În ceea ce privește Flotila din Marea Caspică, se părea că, după ce în anul 2018, două nave purtătoare de rachete au îndeplinit misiuni în Marea Mediterană, va deveni un obicei ca navele flotilei să execute deplasări, prin rotație, în estul Mării Mediterane, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat. Toate cele patru nave dotate cu rachete Kalibr ale flotilei se află în Marea Caspică. În plus, forțele principale ale flotilei sunt mutate de la Astrahan la Kaspiysk și, implicit, distanța de la acestea până la Marea Neagră se micșorează.

În al doilea rând, în Marea Neagră a fost adus distrugătorul Severomorsk al Flotei de Nord, care se afla, de asemenea, în Marea Mediterană, la finalul unui marș de lungă durată, de aproape șase luni, în care a parcurs aproximativ 30.000 de mile marine. În plus, acesta a fost trecut în subordinea conducerii FRMN, un lucru destul de neobișnuit dacă ar fi să vorbim de o simplă escală la Sevastopol pentru refacerea rezervelor și odihna personalului. Acest fapt arată că este posibil ca, în perioada următoare, FRMN să aibă nevoie de întrebuințarea distrugătorului și trebuie eliminate o serie de inconveniente de natură birocratică.

În al treilea rând, în ultima perioadă s-au intensificat exercițiile executate cu întrebuințarea complexelor de rachete de coastă. Este interesant de observat că sunt folosite, în special, complexele de rachete antinavă de tip Bal, care au o bătaie scurtă, de aproximativ 120 de kilometri. Acest lucru înseamnă că partea rusă estimează ca loc posibil pentru o eventuală confruntare navală zona Strâmtorii Kerci sau sudul Peninsulei Crimeea. După ce la sfârșitul anului 2018, a fost suplimentat numărul de complexe de tip Bal, au fost simulate, periodic, lansări de rachete efectuate cu acestea.

În al patrulea rând, în ultimele zile se desfășoară o serie de exerciții de apărare antiaeriană, care vizează, de fapt, lupta antirachetă. Acestea au loc pe litoralul Mării Negre, în special în zona Kuban din Ținutul Krasnodar. Sunt implicate toate tipurile principale de rachete antiaeriene din dotarea Forțelor Aerocosmice: S-400, S-300 și Pantsir.

La toate acestea trebuie adăugat faptul că activitățile desfășurate în ultima perioadă de forțele ruse au inclus, aproape în exclusivitate, lansări elctronice de rachete. Asta înseamnă că s-a decis păstrarea muniției reale pentru o eventuală întrebuințare într-un conflict armat.

Pentru ce fel de confruntare se pregătește Federația Rusă? Evident că pentru una împotriva NATO. Ucraina nu dispune de capabilități de luptă navală care să necesite din partea Federației Ruse pregătiri de asemenea anvergură.

În schimb, NATO se pare că, în cele din urmă pregătește un răspuns pentru Federația Rusă în Marea Neagră, generat de incidentul ruso-ucrainean din Strâmtoarea Kerci din 25.11.2018.

Pe de o parte, în zona Mării Negre au fost intensificate, începând din luna decembrie activitățile de cercetare, în primul rând aeriană. Au fost executate misiuni repetate în vestul și sudul Peninsulei Crimeea, a Strâmtorii Kerci și a litoralului din Ținutul Krasnodar cu drone, avioane de cercetare și avioane de patrulare antisubmarin ale Forțelor Aeriene și Forțelor Navale ale SUA. De asemenea, la începutul lunii decembrie, în Marea Neagră a fost adusă nava de cercetare electronică Echo aparținând Forțelor Navale ale Marii Britanii, care a făcut escale în porturi din Ucraina, România, Georgia și Turcia.

Pe de altă parte, pe 07.01.2019, în Marea Neagră a intrat nava de desant americană USS Fort McHenry (LSD 43). Aceasta și-a început misiunea în zonă cu o escală în România, aflându-se în portul Constanța.

Pentru perioada următoare este anunțată intrarea în Marea Neagră a unei grupări navale a NATO, sub conducere olandeză. Deocamdată, nu au fost prezentate detalii despre mărimea și componența acesteia.

Care ar fi scenariul de declanșare a unei confruntări navale între Federația Rusă și NATO în Marea Neagră? Evident că acesta ar trebui să pornească tot de la Ucraina. Astfel, în timpul prezenței grupării navale a NATO în Marea Neagră, Forțele Navale ale Ucrainei ar trebui să organizeze o nouă încercare de trecere a navelor de luptă prin Strâmtoarea Kerci, fără acordul Federației Ruse. În urma ripostei grănicerilor ruși pentru reținerea navelor ucrainene, navele NATO ar urma să intervină în sprijinul acestora.

Pare plauzibil un astfel de scenariu? În momentul de față da. Toate părțile implicate par să se îndrepte către acest lucru. Dacă se va și ajunge la o confruntare efectivă rămâne de văzut. Însă, contextul a fost creat.

Sursa: analiză remnmilitaryblog.com.