Comisarul pentru drepturile omului din Federația Rusă, Tatyana Moskalkova, a declarat, pe 07.09.2019, că autoritățile de la Moscova și de la Kiev au făcut schimb de persoane deținute, după formula “35 la 35”.
“Ucraina a predat Federației Ruse 35 de persoane, în timp ce noi am predat părții ucrainene același număr de deținuți”, a precizat Moskalkova.
Schimbul deținuților s-a realizat pe cale aeriană. În timp ce un avion An-148 cu simbolurile Ucrainei a decolat de pe aeroportul Vnukovo din Moscova, un avion Tu-204 al Detașamentului special de zbor “Rusia” a decolat de pe aeroportul ucrainean Borispol din Kiev.
Între persoanele trimise de Federația Rusă la Kiev se află și cei 24 de marinari militari ucraineni, reținuți în urma incidentului din 25.11.2018 în zona Strâmtorii Kerci.
Șeful Consiliului pentru drepturile omului de pe lângă Președinția Federației Ruse, Mikhail Fedotov, a declarat pentru agenția Interfax că este necesară continuarea procesului de schimbare a persoanelor deținute între Federația Rusă și Ucraina, până la atingerea formulei prevăzute în Acordul de la Minsk, adică “toți pentru toți”.
Comentariu remnmilitaryblog.com: În mod normal, schimbul de deținuți dintre Federația Rusă și Ucraina ar trebui interpretat ca un prim pas către normalizarea relațiilor dintre cele două state. De fapt, ca un al doilea pas, deoarece, după părerea mea, prima măsură de reconciliere a fost reprezentată de restabilirea comunicării la nivel înalt dintre părți. După cum este cunoscut, după alegerea în funcția de președinte al Ucrainei, Volodimir Zelensky a avut mai multe convorbiri telefonice cu omologul său rus, Vladimir Putin, referitoare chiar la schimbul de persoane deținute și la reglementarea situației din Donbas, prin reluarea negocierilor în formatul Normandia.
Însă, problemele din relațiile ruso-ucrainene sunt atât de complicate, iar interesele părților atât de divergente, încât nu se poate vorbi de o normalizare a raporturilor bilaterale. În primul rând, Ucraina, sub mandatul Zelensky, continuă orientarea exclusivă spre Occident, aprofundând apartenența la sfera de influență americano-britanică. Pe de altă parte, Federația Rusă, condusă autoritar de președintele Vladimir Putin, își urmărește interesele în raport cu Ucraina, care se traduc prin menținerea statutului rusesc al Peninsulei Crimeea, sprijinirea populației de etnie rusă din estul Ucrainei, respectiv din Donbas, și obținerea de avantaje economice din comerțul bilateral și tranzitul de resurse energetice.
În aceste condiții, se poate spune că schimbul de persoane deținute are pur și simplu un caracter umanitar și nu va influența în niciun fel evoluțiile viitoare din relațiile ruso-ucrainene.
De asemenea, eliberarea marinarilor ucraineni reținuți în Federația Rusă nu va însemna normalizarea relațiilor dintre Forțele Navale ale celor două state, iar riscul unor noi incidente în Marea Neagră se va menține ridicat.
