Pe 04.02.2022, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a sosit într-o vizită în China, pentru discuții cu omologul său chizez, Xi Jinping, și pentru participarea la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă.
Cu această ocazie, cei doi președinți au semnat o declarație comună privind “dezvoltarea durabilă și intrarea relațiilor internaționale într-o nouă eră”.
“Părțile sunt unanime în înțelegerea faptului că democrația este o valoare umană universală și nu privilegiul statelor individuale. Promovarea și protecția acesteia reprezintă o sarcină comună a întregii comunități mondiale”, se arată în textul declarației.
În document se precizează că Moscova și Beijingul:
– intenționează să se opună amestecului extern în afacerile interne ale țărilor suverane, subminării securității internaționale și “revoluțiilor colorate”;
– vizează consolidarea Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS) și creșterea rolului acesteia în formarea unei ordini mondiale policentrice, bazate pe principiile securității durabile;
– solicită statelor nucleare să ia măsuri pentru a reduce riscurile războaielor nucleare;
– doresc să intensifice lucrările de conectare între planurile de dezvoltare ale Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) și inițiativei “One Belt, One Road”, pentru a aprofunda cooperarea practică dintre UEE și China;
– planifică aprofundarea cooperării practice în domeniul dezvoltării durabile a Arcticii;
– lucrează pentru consolidarea rolului ASEAN, ca element cheie al arhitecturii regionale;
– susțin drepturile egale pentru controlul Internetului și consideră inacceptabile încercările de limitare a dreptului de a reglementa segmentele naționale;
– intenționează să susțină cu fermitate inviolabilitatea rezultatelor celui de-al Doilea Război Mondial și ordinea mondială postbelică, să apere autoritatea ONU și justiția în relațiile internaționale și să reziste încercărilor de a nega, denatura și falsifica istoria.
O parte a declarației comune este consacrată situației internaționale actuale. Textul subliniază faptul că nicio țară nu poate să-și asigure securitatea în mod izolat de securitatea întregii lumi și în detrimentul securității celorlalți.
“O serie de state individuale, alianțe sau coaliții politico-militare urmăresc obținerea directă sau indirectă de avantaje militare unilaterale, în detrimentul securității altora, inclusiv prin intermediul concurenței neloiale, intensifică rivalitatea geopolitică, amplifică antagonismul și confruntarea și subminează grav ordinea în domeniul securității internaționale și al stabilității strategice globale”, se arată în declarație.
În acest sens, părțile:
– se opun procesului de extindere în continuare a NATO;
– solicită Alianței Nord-Atlantice să renunțe la abordările ideologizate ale epocii Războiului Rece;
– se opun formării structurilor de tip bloc închis și a taberelor opuse în Regiunea Asia Pacific.
“Rusia și China depun eforturi consistente pentru a construi un sistem de securitate egal, deschis, incluziv, neîndreptat împotriva unor terți în Regiunea Asia-Pacific, care să asigure pacea, stabilitatea și prosperitatea în zonă”, se mai precizează în document.
“China tratează cu înțelegere și sprijină propunerile înaintate de Federația Rusă cu privire la acordarea de garanții de securitate, obligatorii din punct de vedere juridic, pe termen lung în Europa”, se arată în declarație.
Vizita delegației ruse în China a vizat și o importantă componentă economică. Astfel, între societățile Gazprom din Rusia și CNPC din China a fost încheiat un contract pe termen lung pentru furnizarea a 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale de-a lungul rutei “Orientul Îndepărtat”.
“Semnarea documentului reprezintă un pas important în consolidarea în continuare a cooperării reciproc avantajoase între Rusia și China în sectorul gazelor naturale. După ce proiectul va atinge capacitatea maximă, volumul livrărilor de gaze rusești către China va crește cu 10 miliarde de metri cubi și totalul va ajunge la 48 de miliarde de metri cubi pe an (inclusiv livrările prin gazoductul principal Puterea Siberiei)”, se arată într-un comunicat al Gazprom.
“Încheierea celui de-al doilea contract de furnizare a gazului rusesc către China arată cel mai înalt nivel de încredere reciprocă și parteneriat între țările și companiile noastre. Partenerii noștri chinezi de la CNPC au reușit deja să se asigure că Gazprom este un furnizor de gaze naturale de încredere”, a subliniat șeful Gazprom, Alexey Miller.
În anul 2015, Gazprom și CNPC au semnat un acord privind principalele condiții pentru furnizarea de gaze prin conducte din zăcămintele din Siberia de Vest către China de-a lungul rutei “de vest” (prin gazoductul Puterea Siberiei-2) și un memorandum de înțelegere privind proiectul de conducte de aprovizionare cu gaze naturale către China din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Gazoductul rusesc ajunge în China prin Puterea Siberiei, cel mai mare sistem de transport de gaze din estul Rusiei. Capacitatea de export a gazoductului este de 38 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Primele livrări de gaz rusesc către China pe ruta “estică“ au început în decembrie 2019, în baza unui contract de 30 de ani încheiat între Gazprom și CNPC din China în 2014. Volumul anual al livrărilor de gaze naturale este de 38 de miliarde de metri cubi, iar valoarea contractului de 400 de miliarde de dolari. Capacitatea planificată este de așteptat să fie atinsă până în 2025.
La sfârșitul lunii ianuarie, Gazprom a anunțat finalizarea unui studiu de fezabilitate pentru proiectul gazoductului “Uniunea Estului“. Acesta va trece prin teritoriul Mongoliei, va deveni o continuare a gazoductului rusesc “Puterea Siberiei – 2” și va permite furnizarea către China a până la 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Lungimea totală a gazoductului prin teritoriul Mongoliei va fi de 962,9 kilometri. Lucrările de construcție la proiect ar putea începe în 2024. Gazoductul poate începe să funcționeze în perioada 2027-2028.
În timpul vizitei în China a președintelui rus, Vladimir Putin, reprezentanții Rosneft și CNPC au semnat un acord privind furnizarea a 100 de milioane de tone de petrol prin Kazahstan pe o perioadă de 10 ani.
“Materia primă va fi procesată în fabrici din nord-vestul Chinei, pentru a satisface nevoile țării de produse petroliere”, a anunțat Rosneft.
Începând din 2005, Rosneft a furnizat Chinei 445 de milioane de tone de petrol.
După cum au declarat reprezentanții Rosneft, în timpul vizitei au fost semnate și acorduri în domeniul dezvoltării cu emisii scăzute de carbon, al digitalizării și al cooperării tehnologice. Astfel, acordul în domeniul dezvoltării cu emisii reduse de carbon prevede studiul unor perspective, precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv metan, tehnologii de creștere a eficienței energetice, precum și captarea și stocarea CO2 (CCS).
Comentariu remnmilitaryblog.com: Apropierea atât de strânsă dintre Federația Rusă și China devine periculoasă pentru planetă, ținând cont de regimurile autoritare din cele două țări, puterea economică și resursele deținute de acestea.
Declarația comună și acordurile încheiate între părți în domeniul energetic ar trebui să ridice mari semne de întrebare în Occident în general și în SUA în mod special.
În consecință, Statele Unite trebuie să încerce să se apropie de Rusia și să nu o mai îndepărteze prin impunerea de sancțiuni economice nesfârșite și prin adoptarea unor măsuri fără sens, cum ar fi dislocarea câtorva mii de militari în statele din flancul estic al NATO, care oricum nu au nicio relevanță.
Concluzia este că actorii momentului pe arena internațională sunt SUA, China și Rusia. În mod clar, cei trei nu pot fi în aceeași tabără și atunci se încearcă formarea unei alianțe de doi contra unu. Rusia poate juca rolul de balama, putând înclina balanța fie în favoarea SUA, fie a Chinei. Parcă inconștiente de acest lucru, Statele Unite nu numai că nu încearcă să se apropie de Rusia, dar o împing în mod inevitabil spre China.
Surse: ria.ru, tass.ru.