Noi tensiuni la granița dintre Armenia și Azerbaidjan. Părțile se acuză reciproc de escaladarea situației

foto

În noaptea de 12/13 septembrie, la granița dintre Armenia și Azerbaidjan au început ciocniri de amploare între armatele celor două state. Ambele părți raportează bombardamente și victime, acuzându-se reciproc de încălcarea acordului de încetare a focului.

Primul ministru al Armeniei, Nikol Pashinian, a luat imediat legătura cu reprezentanții statelor în care se află cea mai mare diasporă armeană din lume. Acesta a purtat convorbiri telefonice cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, cu liderul francez, Emmanuel Macron, și cu șeful Departamentului de Stat al SUA, Anthony Blinken. Pashynian i-a cerut lui Putin să pună în aplicare mecanismele acordului de sprijin reciproc și a solicitat ajutorul OTSC și ONU.

În cursul nopții, Baza Militară 102 din Gyumri a Ministerului rus al Apărării a fost alertată.

Ulterior, Macron a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din cauza escaladării situației de la granița dintre Armenia și Azerbaidjan, iar Blinken, în numele Washingtonului, a cerut încetarea imediată a ostilităților.

Pe timpul confruntărilor din cursul nopții, și-au pierdut viața 49 de militari armeni și opt azeri. Dimineața, părțile au informat că au convenit asupra unei încetări a focului, începând cu ora 09.00. Cu toate acestea, la ora 13.30, confruntările de la frontiera comună nu încetaseră, iar regimul de încetare a focului nu funcționa de facto.

Surse de la Baku au informat că autoritățile din Azerbaidjan se așteaptă ca Armenia să îndeplinească acordurile la care s-a ajuns anterior, altfel, armata azeră “va tăia un drum” către Nahicevan. Ministerul Apărării din Azerbaidjan a anunțat și o serie de contramăsuri ce vor fi folosite pentru neutralizarea “punctelor de foc” și a acuzat Erevanul pentru agravarea situației.

La rândul lor, oficialii armeni au acuzat faptul că “trupele Azerbaidjanului au invadat pământul suveran al Armeniei”. Într-o serie de localități de frontieră din Armenia a început evacuarea populației, iar autoritățile centrale au amenințat că, în cazul continuării confruntărilor, va fi solicitată intervenția trupelor OTSC. Acestea au sugerat că, dacă OTSC nu le va oferi asistență, atunci Armenia va începe procedura de retragere dintr-o “organizație inutilă”.

La situația creată a reacționat și Iranul. Într-o declarație a Ministerului de Externe se arată că orice modificare a graniței dintre Armenia și Azerbaidja este inacceptabilă pentru Teheran.

Totodată, OTSC a confirmat primirea unei cereri de sprijin din partea Armeniei. Organizația consideră că folosirea forței la granița dintre Armenia și Azerbaidjan este inacceptabilă, așa că cele două state ar trebui să utilizeze metode diplomatice pentru a rezolva disputele.

În ceea ce privește Moscova, este puțin probabil ca aceasta să fie de acord să implice OTSC în acest caz. Autoritățile ruse iau în considerare prezența unui contingent de menținere a păcii al organizației, dar Azerbaidjanul obiectează și consideră că Turcia, care este aproape de acesta, este mai potrivită pentru acest rol.

Cel mai interesant lucru este că Turcia beneficiază direct de escaladarea tensiunilor dintre Armenia și Azerbaidjan. În orice caz, Rusia, SUA și Franța vor trebui să comunice cu Ankara pentru a influența Azerbaidjanul. Astfel, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va putea negocia achiziționarea de avioane de vânătoare americane de tip F-16, încetarea sprijinului acordat de la Paris grecilor și îmbunătățirea condițiilor acordului privind cerealele cu Rusia, pentru exportul produselor agricole ucrainene.

Sursa: topcor.ru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s