UE este preocupată de soarta Tratatului INF, dar, împotriva propriilor interese, se ghidează după poziția SUA

În cadrul unui interviu publicat în ediția din 27.12.2018 de ziarul Izvestia, reprezentantul permanent al Federației Ruse la UE, Vladimir Chizhov, a declarat că statele membre ale UE consideră necesară păstrarea Tratatului de eliminare a rachetelor cu rază scurtă și medie de acțiune (INF), însă, în detrimentul propriilor interese, acestea continuă să se concentreze asupra abordărilor SUA în această problemă.

“Europenii sunt foarte preocupați de soarta Tratatului INF și declară necesitatea păstrării acestuia. Ei sunt foarte conștienți de faptul că ruperea acestui element important al regimului de neproliferare nucleară va avea cele mai negative consecințe nu numai în dimensiunea globală, ci mai ales în ceea ce privește securitatea statelor membre ale UE. Cu toate acestea, la fel ca în multe alte probleme urgente de pe agenda internațională, poziția UE privind Tratatul INF este inconsecventă, din cauza obișnuinței de a urma abordările americane, de multe ori chiar în detrimentul propriilor interese”, a declarat V. Chizhov.

În același timp, el a atras atenția asupra faptului că “în pofida cererilor de păstrare a Tratatului INF, în timpul sesiunii Adunării Generale a ONU, majoritatea statelor membre ale UE au votat împotriva proiectului de rezoluție propus de Federația Rusă în sprijinul acestuia”.

Doar patru țări din UE – Austria, Irlanda, Cipru și Malta – au găsit puterea de a se abține. Se poate presupune că, în acest caz,  solidaritatea NATO s-a dovedit a fi mai puternică decât cea a UE.

“Totuși, acest lucru nu este, în niciun caz, un motiv de bucurie – cu atât mai mult cu cât state neutre precum Suedia și Finlanda au votat împotriva rezoluției. Evident că europenii, de fapt, au dat Washingtonului undă verde pentru a ieși din Tratatul INF”, a declarat reprezentantul permanent al Federației Ruse la UE.

“Noi, în ceea ce ne privește, suntem gata să depunem toate eforturile pentru a păstra Tratatul INF. Suntem încă deschisi pentru un dialog constructiv și orientat spre obținerea unor rezultate pozitive”, a subliniat el.

Răspunzând la o întrebare a publicației, dacă există temeri că, după Tratatul INF va urma Tratatul de reducere a armelor strategice (START-III), V. Chizhov a spus că “cercurile experților se gândesc în mod activ la acest subiect”.

“Este destul de natural ca astfel de considerații să fie sugerate. În ceea ce-i privește pe reprezentanții oficiali ai UE, cel puțin la Bruxelles, din motive întemeiate, aceștia manifestă reținere în estimările și proiecțiile lor”, a declarat reprezentantul permanent al Federației Ruse la Uniunea Europeană.

Comentariu remnmilitayblog.com: În ceea ce privește politica de securitate,  Uniunea Europeană nu reușește să-și găsească o identitate proprie și urmează, de regulă, linia impusă de SUA în cadrul NATO. În urma ieșirii Marii Britanii din UE, care este principalul aliat al Statelor Unite, este posibil ca influența americană la Bruxelles să se reducă. Va depinde de tandemul Germania-Franța dacă va reuși să găsească abordări comune. Acesta sprijină, de exemplu, ideea creării unei armate europene, însă reacția violentă a președintelului american, Donald Trump, a mai estompat din entuziasmul președintelui Macron și al cancelarului Angela Merkel.

În ceea ce privește Tratatul INF, statele europene sunt preocupate de faptul că, după denunțarea acestuia de către SUA, Europa va deveni un loc de confruntare între rachetele americane și ruse. Germania, de exemplu, prin vocea ministrului de externe, a anunțat că se opune dislocării de noi rachete americane în Europa. Numai că acest lucru nu depinde de statele UE, ci de SUA. În cazul în care vor fi găsite state dispuse să găzduiască astfel de rachete, ele vor fi dislocate în proximitatea teritoriului Federației Ruse.

Surse: iz.ru, militarynews.ru.

Lasă un comentariu