Datele de 01 și 02 februarie 2019 vor intra în istorie ca date de începere oficială a unui nou Război Rece. Washingtonul și, imediat după el, Moscova au început procedurile de ieșire din Tratatul INF, care vor schimba fundamental echilibrul global al puterii în viitor. Ce noi amenințări vor crea SUA, cum poate reacționa Federația Rusă și cum se va comporta China?

Cunoscutul expert militar rus, Igor Korotchenko, a spus: “Este o nouă eră, este Războiul Rece 2.0, este un nou an 1983, când ambele țări se aflau pe punctul declanșării unui război nuclear. Și trebuie să ne dăm seama că trăim cu aceste lucruri”.

Pentru a înțelege noile realități, este necesar să acceptăm faptul că, din 1983, s-au schimbat multe lucruri. Alinierea politică în Europa s-a schimbat: înainte, rachetele americane vizate de URSS se aflau în Republica Federală Germania, Belgia, Italia și Marea Britanie. Rachetele nucleare sovietice erau amplasate în RDG și Cehoslovacia. Astăzi, granița Federației Ruse este în mod substanțial “împinsă” spre est și, în plus, Ucraina și Georgia au fost adăugate la tabăra adversarilor acesteia.

Marea întrebare este dacă statele europene vor deveni din nou o potențială țintă pentru un atac nuclear al Federației Ruse, dislocând pe teritoriile lor rachete americane. Și dacă Washingtonul reușește să impună o astfel de decizie, ce poate introduce în serviciu în mod concret acolo?

În primul rând, Statele Unite au implementat în prealabil sistemele antirachetă Aegis Ashore în Europa, în mod evident pentru a respinge “amenințarea iraniană”. Printr-o coincidență surprinzătoare, aceleași instalații antirachetă pot fi folosite pentru a lansa rachete Tomahawks.

În al doilea rând, americanii își pot transforma cu ușurință numeroasele rachete cu bazare navală, care există deja, pentru lansarea din instalații terestre.

În al treilea rând, în anul 2018, Washingtonul a alocat resurse pentru dezvoltarea unei rachete cu rază medie de acțiune de generație nouă.

Pe lângă toate acestea, SUA este lider în dezvoltarea dronelor grele de asalt, care pot purta rachete nucleare.

Cum poate răspunde Federația Rusă la toate acestea? Ministrul apărării, Serghei Șoigu a propus următoarele contramăsuri:

– producerea unor versiuni terestre ale instalațiilor de lansare pentru rachetele de croazieră de tip Kalibr, a căror bătaie cu o ogivă nucleară este de 2.600 de kilometri;

– dezvoltarea unor rachete balistice hipersonice, cu rază scurtă și medie de acțiune, care să nu poată fi interceptate de sistemele americane de apărare antirachetă.

În același timp, președintele Vladimir Putin a solicitat accelerarea procesului de introducere în serviciul de luptă a complexelor Avangard, Peresvet, Sarmat și Kinzhal.

Expertul militar, Igor Korotchenko, consideră că un răspuns simetric la apariția rachetelor americane din Europa ar putea consta în desfășurarea în Cuba a unei baze militare cu nave și submarine ruse echipate cu rachete nucleare.

De asemenea, expertul militar Aleksei Leonov propune modernizarea complexelor Iskander și relansarea complexului feroviar Barguzin, echipat cu rachete hipersonice.

În general, se poate considera că Federația Rusă nu va avea suficiente forțe pentru a susține o cursă a înarmărilor cu SUA și, de aceea, va trebui să compenseze prin modernizarea armelor existente și prin aplicarea de soluții inovatoare.

Ce va face China?

În mod surprinzător, din punct de vedere strategic, ieșirea din Tratatul INF este chiar benefică pentru Federația Rusă, deoarece îi oferă șansa de a restabili paritatea militară cu partenerii chinezi. În timpul lui Gorbaciov, URSS a fost forțată să distrugă rachetele cu rază medie de acțiune, care asigurau securitatea nu numai dinspre vest, ci și dinspre est.

Beijingul nu a semnat acest tratat și are un arsenal semnificativ de rachete cu rază medie de acțiune, care pot constitui o amenințare pentru Federația Rusă.

Sursa: topcor.ru.