Înaintea unei convorbiri telefonice cu Vladimir Putin din 14.12.2021, președintele francez, Emmanuel Macron, a trimis în Marea Neagră nu numai avioanele de luptă, ci și o navă de război de mari dimensiuni. Acest lucru, nu poate fi însă interpretat ca “o flexare a mușchilor” sau “un zăngănit de săbii”, deoarece Franța, dacă este evaluată în afara NATO, are acum capabilități militare destul de modeste.

În noaptea de 13 spre 14 decembrie, fregata franceză FS Auvergne a traversat Strâmtoarea Bosfor și a intrat în Marea Neagră. Nava, care a fost introdusă în dotarea Forțelor Navale ale Franței în anul 2018, este specializată în combaterea submarinelor. Însă, în ceea ce privește viteza și puterea de apărare antiaeriană, acesta este mult inferioară distrugătorului britanic Defender, care a încălcat frontiera de stat a Rusiei în luna iunie a acestui an. De asemenea, numărul de rachete de croazieră de la bord este incomparabil mai mic decât cel al distrugătoarelor trimise de SUA în mod regulat în Marea Neagră.

Dacă vizita avioanelor de vânătoare franceze de săptămâna trecută ar putea fi explicată și prin coincidența programului de rotație a aeronavelor NATO, în schimb, sosirea navei de luptă cu câteva ore înaintea convorbirii telefonice repreintă un pas echilibrat și conștient al președintelui Macron.

În luna decembrie, șeful statului francez a dezvoltat activități rapide și încearcă în mod clar să devină un lider în Europa în ceea ce privește soluționarea crizei ucrainene. Acest lucru este vizibil mai ales pe fondul interesului mai mic pentru subiect al noului cancelar german, Olaf Scholz, care a înlocuit-o pe experimentata Angela Merkel. Sub conducerea acesteia, Berlinul, nu Parisul, a fost liderul de necontestat al Europei în formatul Normandia (Germania, Franța, Rusia, Ucraina).

Astfel că, prin gestul cu o navă de luptă și mai multe avioane, Parisul vrea să sprijine moral Kievul și să arate că este cu siguranță de partea sa în negocierile cu Rusia. Pe 15 decembrie, Zelenski, Macron și cancelarul german Olaf Scholz se vor întâlni, la Bruxelles, înainte de începerea summitului Parteneriatului Estic.

Nu este exclus ca intensificarea activităților militare franceze în Marea Neagră să reprezinte, parțial, și o problemă de marketing. Kievul testează de mult timp piețele din Occident pentru achiziționarea unor aeronave moderne pentru modernizarea dotării Forțelor Aeriene, care este foarte învechită. Noile avioane de luptă ultra-scumpe din SUA nu sunt accesibile pentru Kiev. Țările cu bani mai puțini caută din ce în ce mai mult avioanele de vânătoare franceze Rafale.

Săptămâna trecută, un grup aerian neobișnuit al Forțelor Aeriene franceze a zburat deasupra Mării Negre. Pe lângă un tanc aerian și un avion specializat de cercetare, Parisul a trimis în zonă câteva avioane de vânătoare Mirage 2000 și Rafale. Un astfel de gest este foarte rar chiar și pentru Statele Unite. Aceștia trimit drone, o varietate de avioane de recunoaștere și chiar bombardiere strategice în zona de apă, dar foarte rar aeronave destinate câștigării supremației aeriene.

Cu toate acestea, Forțele Aeriene ale Franței sunt renumite pentru containerele lor de cercetare suspendate perfect sub avioane. Acestea sunt capabile să transforme avionul de vânătoare într-un vehicul de cercetare destul de eficient. Astfel de echipamente au fost deja văzute pe avioanele Mirage care au zburat deasupra Mării Negre. Dar pentru Rafale, vizita poate deveni un fel de promovare la export.

În orice caz, o pereche de avioane de vânătoare nu poate fi considerată o forță de luptă serioasă. Iar Franța nu este în stare să trimită mai multe avioane în regiune. Pentru a face acest lucru, nu are baze apropiate în zonă sau un număr suficient de avioane-cisternă. Utilizarea limitată a strâmtorilor din cauza Convenției de la Montreux, face ca nici singurul portavion al Franței, Charles de Gaulle, cu propulsie nucleară, nici reprezentanții impresionantei flote de submarine nucleare să nu poată intra în Marea Neagră.

Trebuie spus și faptul că avioanele franceze s-au comportat inofensiv în aer. Armata rusă a remarcat anterior că, spre deosebire de piloții americani, aviația țărilor europene din cadrul NATO este mult mai politicoasă. Piloții acestora nu fac manevre riscante atunci când se apropie și fac de bunăvoie fotografii. De asemenea, Ministerele Apărării din aceste țări nu sunt angajate în exprimarea unor declarații rituale despre manevrele periculoase și neprofesioniste ale avioanelor de vânătoare rusești, după fiecare întâlnire cu aceștia.

Nici navele nu fac excepție în această privință. Apariția lor în Marea Neagră nu este ceva nou, dar niciodată nu au cauzat probleme și nu s-au agățat în mod deosebit de granițele rusești. Fregatele au preferat să efectueze vizite prietenoase în portul Odesa. Mai aproape a venit nava de cercetare neînarmată Dupuy de Lôme, care a monitorizat în mod regulat exercițiile rusești. Dar, întâlnirile cu unitățile de luptă americane sau britanice sunt, de obicei, mai intense în orice caz.

Cum va reacționa Rusia la demersul brusc al lui Macron? Nu este nevoie să ne așteptăm la ceva nou din partea armatei. Fregata franceză, precum și navele de război neinvitate ale altor țări din regiune, vor primi o atenție deosebită a sistemelor de rachete de coastă din Crimeea. Ele vor fi, de asemenea, monitorizate de forțele de serviciu ale flotei și gărzii de coastă, iar din aer de Aviația Flotei din Marea Neagră a Federației Ruse. 

Sursa: iz.ru.