În cursul săptămânii trecute, presa din Turcia, după care și cea din Rusia, a scris despre pericolul unui conflict militar între cele două părți. Potrivit mass-media, acest lucru ar fi posibil în cazul în care tensiunile din sud-estul Ucrainei vor intra într-o fază fierbinte. Cu toate acestea, autoritățile de la Ankara și Moscova au construit de mult timp relații exclusiviste și au învățat să negocieze în multe probleme controversate. În plus, Turcia încearcă să medieze în criza tot mai mare dintre Rusia pe de o parte și Ucraina și Occidentul de cealaltă parte.

După cum a scris săptămâna trecută jurnalistul turc Haberturk Cetiner Cetin, riscul unei confruntări între Rusie și Turcia este legat, în primul rând, de faptul că NATO și-a pus în alertă maximă grupurile operative întrunite ale VJTF (Very High Readiness Joint Task Force). Este vorba despre o structură specială ce a fost creată în anul 2014, pentru a descuraja Rusia, pe fondul crizei ucrainene.

Potrivit informațiilor apărute în presă, VJTF este capabilă să desfășoare zeci de mii de militari într-o zonă de conflict, în termen de cinci zile. Structura este comandată, prin rotație, de diferite țări din cadrul NATO. Astfel, în 2019 aceasta a fost condusă de Germania, iar în 2020 de Polonia. În anul 2021, Turcia, care dispune de a doua cea mai mare armată din cadrul NATO, după SUA, este responsabilă de conducerea VJTF. Acest lucru l-a făcut pe jurnalistul turc să se teamă de faptul că escaladarea conflictului din Ucraina ar putea afecta relațiile ruso-turce.

“Există o situație foarte riscantă aici, care îngrijorează foarte mult autoritățile de la Ankara. Centrul de comandă al VJTF se află în prezent sub conducerea Turciei”, a scris jurnalistul.

Cu toate acestea, în anul 2022, adică în numai câteva zile, conducerea VJTF va fi preluată de către Franța. 

Rolul de mediator

Cu toate că Turcia este țară membră NATO, Ankara solicită atât Rusiei, cât și Alianței să găsească modalități de a depăși divergențele. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat recent că majoritatea statelor membre NATO sunt dispuse să dialogheze cu Rusia.

“Sperăm că tensiunile vor fi depășite prin dialog. Noi dorim să continuăm dezvoltarea relațiilor noastre cu Rusia”, a spus el la o conferință de presă la Ankara. Diplomatul a adăugat că Turcia susţine “reducerea tensiunilor din regiune” şi este pregătită să joace rolul de mediator între Rusia şi NATO, dacă este nevoie de o astfel de intermediere.

Nu este prima dată când reprezentanții Turciei vorbesc despre disponibilitatea de a deveni mediatori. Și nu numai între Rusia și Occident, ci și între Rusia și Ucraina. În ultima lună, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, de două ori, că Ankara nu numai că este pregătită, ci chiar și-ar dori să participe la stabilirea unui dialog între Moscova și Kiev. El a spus același lucru în primăvară, cerând încetarea cât mai curând posibil a escaladării situației din Donbas.

Potrivit precizărilor părții turce, aceasta este pregătită să organizeze contacte directe între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Vladimir Zelensky. În plus, se pare că președintele Erdogan ar fi predat Moscovei o listă a lui Zelensky cu 450 de cetățeni ucraineni, care ar fi deținuți în Donbas și Rusia. Deocamdată, Kremlinul nu a comentat această informație. 

Poziția Rusiei

La Moscova, declarațiile părții turce despre mediere în criza ucraineană au fost tratate cu prudență. Atât Kremlinul, cât și Ministerul de Externe au reamintit că Rusia nu este parte la conflict și, prin urmare, “nu se poate vorbi despre vreun rol de mediere al Turciei între Rusia și Ucraina”. Totodată, problema a fost discutată la cel mai înalt nivel, într-o convorbire telefonică între Putin și Erdogan, pe 03 decembrie.

De mulți ani, reprezentanții ruși au declarat că o soluție la criza ucraineană este posibilă doar prin implementarea de către Kiev a acordurilor de la Minsk. Diplomați și înalți oficiali ai Federației Ruse au vorbit despre acest lucru de mai multe ori. De fapt, Kremlinul a răspuns la fel și Ankarei. Adică, dacă Turcia va găsi argumente pentru a convinge Kievul să respecte acordurile de la Minsk, Moscova va sprijini și aprecia aceste eforturi.

“Suntem, fără îndoială, recunoscători părții turce și în special președintelui Turciei pentru dorința de a promova reglementarea internă ucraineană. Un pas important în această direcție ar putea consta în contribuția sa la convingerea autorităților ucrainene, ca acestea să renunțe la planurile agresive împotriva Donbas-ului și să înceapă, în sfârșit, să pună în aplicare acordurile de la Minsk, în dialog direct cu reprezentanții din Donețk și Lugansk”, a declarat reprezentantul Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.

În același timp, pentru Rusia, întreaga esență a problemei ucrainene se rezumă nu doar la faptul că Moscova nu poate găsi o limbă comună cu Kievul, ci și la realitatea că autoritățile de la Kiev depind direct de Washington, care urmărește extinderea NATO pe teritoriului ucrainean. Moscova este revoltată de furnizarea de arme din ce în ce mai avansate către Ucraina. Potrivit Kremlinului, o astfel de “injectare” amenință direct Rusia, deoarece contribuie nu numai la escaladarea conflictului din Donbas, ci și accelerează intrarea Ucrainei în NATO. Ambele probleme încalcă în mod clar “liniile roșii” ale Moscovei și, prin urmare, Vladimir Putin preferă să vorbească despre soarta Ucrainei nu cu Zelensky sau chiar cu Erdogan, ci direct cu Joe Biden.

Prietenia militară turco-ucraineană

Fără prea mult entuziasm, Moscova urmărește și cooperarea militară dintre Kiev și Ankara, care s-a dezvoltat activ în ultimii ani. Acest lucru este valabil mai ales pentru vânzarea către Ucraina a dronelor turcești Bayraktar TB2.

La sfârșitul lunii octombrie, Forțele Armate ale Ucrainei au întrebuințat, pentru prima dată, aceste drone în luptă. Fără a intra în spațiul aerian al Republicii Populare Donețk, o dronă de acest tip a lansat muniția de la o distanta de opt kilometri, lovind o poziție de artilerie a miliției locale. Incidentul a reprezentat o încălcare gravă a acordurilor de la Minsk, precum și a măsurilor de întărire a regimului de încetare a focului, care au fost convenite în iulie 2020. Utilizarea dronelor a fost condamnată chiar și de OSCE.

Cu toate acestea, se pare că Kievul se pregătește să intensifice utilizarea dronelor. În septembrie 2021, Ucraina și Turcia au semnat un acord pentru furnizarea a încă 48 de drone Bayraktar. Părțile negociază, de asemenea, deschiderea unei fabrici în Ucraina, unde poate fi stabilit un ciclu complet de producție a acestor drone.

De asemenea, reprezentanții celor două țări discută despre producția comună de corvete și avioane militare de transport de tip An-178. În anul 2020, a fost semnat un acord privind producția în comun de motoare cu turbine pe gaz, inclusiv pentru aviația militară.

Din această cauză, partea rusă nu poate evalua rolul Turciei în criza ucraineană ca un factor pozitiv. Mai mult, Ankara amintește periodic de nerecunoașterea “anexării Crimeii”, susține apartenența Ucrainei și Georgiei la NATO și încurajează exercițiile militare periculoase ale Alianței în Marea Neagră.

Interese personale

Dorința Turciei de a deveni un mediator între Rusia și Occident, respectiv Ucraina poate fi ușor de explicat. Ankara admite că retorica militară dintre părți a escaladat la un nivel periculos și, prin urmare, ar dori să obțină o reducere a tensiunilor. În primul rând, de dragul menținerii legăturilor lor atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, precum și de dragul păcii în întreaga regiune. O ciocnire directă între părțile aflate în conflict va forța Ankara să ia o decizie în ceea ce privește susținerea uneia dintre acestea. Evident, acest lucru va afecta în primul rând relațiile cu Rusia, care au continuat să se îmbunătățească în ultimii ani. Pe fondul adâncirii crizei financiare și economice, este deosebit de neprofitabil pentru Turcia să piardă un partener atât de mare și important.

Aceasta înseamnă că cea mai bună soluție pentru Turcia este menținerea situației actuale. Astfel, în ciuda pozițiilor sale în mare măsură pro-occidentale, Ankara se opune sancțiunilor împotriva Rusiei și “nu crede că sancțiunile pot rezolva problemele”.

“Nu aprobăm și nu susținem niciun conflict între Rusia și Ucraina. În același timp, încercăm să îndeplinim sarcina care ne este pusă în fața de a reduce tensiunile”, a spus reprezentantul liderului turc, Ibrahim Kalyn. “Multe țări occidentale nu au relații directe și constructive cu Rusia, dar Turcia are această poziție specială”, a spus el.

De asemenea, autoritățile turce reamintesc periodic faptul că, în primul rând, sunt prieteni nu împotriva cuiva, ci în beneficiul propriu.

“Nu ar trebui să existe o opinie că Turcia trimite drone în Ucraina din cauza tensiunii cu Rusia”, a declarat Ismail Demir, șeful Departamentului pentru industria de apărare a țării. Ministerul a numit contractul “o implementare a unor vechi acorduri”, care nu au nimic de-a face cu agravarea situației de la frontiera ruso-ucraineană.

Același lucru a fost spus și de către șeful diplomației, Mevlut Cavusoglu, care a menționat că dronele folosite de Kiev nu mai pot fi numite deloc turcești după realizarea contractului de vânzare.

În același timp, reprezentanții Turciei au indicat faptul că nu își vor ignora principiile și nu vor reduce relațiile cu Ucraina “pur și simplu pentru că avem legături extinse cu Rusia”. Ankara și-a subliniat în mod repetat angajamentul față de parteneriatul strategic cu Kievul și extinderea cooperării reciproce cu acesta. Astfel, planurile Turciei de mediere și reglementare pașnică a situației din Ucraina vizează în primul rând asigurarea propriilor interese, continuând să-și îndrepte eforturile diplomatice către găsirea echilibrelor, ceea ce, desigur, este o sarcină diplomatică și politică extrem de dificilă.

Sursa: tass.ru.