Potrivit topwar.ru, între observatorii militari occidentali au loc discuții active în ceea ce privește posibilitatea ca Forțele Armate ale Ucrainei să ofere o rezistență efectivă trupelor ruse, în cazul unei ofensive a acesteia.

Însă, în rândul politicienilor există convingerea că Forțele Armate ale Federației Ruse vor suferi pierderi mari în cazul unui război. Aceștia se bazează pe creșterea capacității de luptă a armatei ucrainene față de anul 2014, pe armele primite din Occident și chiar și pe rezistența populară.

“Foarte mulți cetățeni ucraineni vor suferi în urma unei agresiuni a Federației Ruse. Mă tem însă că și rușii vor avea de suferit în cazul unei ofensive. Ucrainenii nu vor primi armata rusă cu brațele deschise”, a declarat secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken.

Se pare că încrederea politicienilor occidentali în atitudinea agresivă a locuitorilor Ucrainei față de Rusia a devenit o dogmă. În acest sens, nici măcar nu se discută despre posibilitatea ca populația ucraineană să salute în cea mai mare parte sosirea trupelor rusești.

În ceea ce privește Forțele Armate ale Ucrainei, trebuie spus faptul că acestea sunt formate din cetățeni, care au primit doar temporar mitraliere pentru a proteja regimul, dar pentru care condițiile de viață se apropie de pragul critic al celor mai dezavantajate țări din lume.

Acum, acești oameni au fost puși sub arme și trimiși în Donbas pentru ca, așa-cum se spune la Kiev, “să contracareze Rusia”. Aproape 140.000 de luptători au fost deplasați pe linia de demarcație și în regiunile adiacente, fiind adunați în principal în urma recrutării și mobilizării. Dacă au primit o mitralieră Degtyarev sau un lansator de rachete Javelin nu înseamnă însă că și motivația lor s-a schimbat. Sunt tot civilii de ieri, care nu sunt interesați de geopolitică, ci de probelemele lor cotidiene: șomajul total și capacitatea de a hrăni sau întreține o familie. 

Apare astfel un mare semn de întrebare în ceea ce privește capacitatea acestor soldați de a ocupa poziții de luptă, dacă chiar trebuie să se întâlnească cu armata rusă regulată.

De exemplu, în timpul campaniei militare a SUA și a aliaților săi din Irak din anul 2003, divizii și garnizoane întregi din orașele mari, inclusiv din capitală, și-au depus armele și chiar au oferit asistență inamicului. Atunci americanii înșiși au fost surprinși de acest lucru. Această situație a fost discutată activ atât în ​​mass-media irakiană, cât și în cea americană. În multe cazuri, activitățile serviciilor de informații americane, care nu au făcut economie de resurse pentru a dobândi loialitatea comandanților trupelor irakiene împreună cu cartierul general, au contribuit la dezertarea masivă a marilor formațiuni militare de partea inamicului.

În cazul comandamentelor ucrainene, situația este și mai simplă. În cazul unui conflict major, o parte din trupele ucrainene ar putea trece de partea Rusiei, realizând că acum conducerea Ucrainei se află sub călcâiul serviciilor de informații americane și occidentale. Mai ales că există un precedent în Crimeea.

Există și un exemplu de dosar penal inițiat împotriva Nadejdei Savcenko în anul 2018, care este plin de fapte care vorbesc despre neloialitatea față de autoritățile de la Kiev a unui număr mare de reprezentanți ai corpului ofițerilor, inclusiv din eșaloanele sale cele mai înalte.

Președintele Zelensky, realizând complexitatea situației, a încercat anul trecut să organizeze o așa-numită epurare în rândurile Forțelor Armate.

Însă, nivelul sprijinului pentru Zelensky în rândul ofițerilor din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei (ca să nu mai vorbim de soldați și sergenți) este extrem de scăzut chiar și după această epurare. Și el continuă să scadă. Nemulțumirea mocnită din rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei este un factor important în posibila trecere de partea Rusiei a unui număr de comandanți aparținând trupelor ucrainene. În plus, odată cu personalul vor fi luate chiar și materialele, inclusiv cele primite ca asistență militară de la prietenii occidentali ai Ucrainei.

Sursa: topwar.ru.