Autoritățile ruse mențin în continuare o tăcere misterioasă în ceea ce privește viitorul Ucrainei, alimentând diverse speculații din analiza termenilor de demilitarizare și denazificare a statului vecin.
Se poate spune chiar că pe această temă există o anumită confuzie la Kremlin, unde au fost luate decizii inițiale bazate pe evoluții fulger în rezolvarea problemelor. Acum, aceste decizii trebuie să fie readaptate, așteptându-se finalizarea operațiunilor militare din Donbas, pentru a stabili ce urmează.
În orice caz, la Moscova, se așteaptă luarea unor hotărâri complexe, care vor pecetlui soarta viitoare a popoarelor din Rusia, Ucraina și chiar Republica Belarus.
Pe acest fond, ar trebui făcută o analiză a modului în care Ucraina postbelică va trebui restructurată, pentru că este clar faptul că aceasta nu va mai putea să existe în forma sa actuală.
Două Ucraine
Nu este un secret faptul că Ucraina actuală este formată din trei părți foarte diferite, fiecare având propriile sale specificități: Centrală, Sud-Est și Vest. De asemenea, acestea sunt eterogene în structura lor. De exemplu, locuitorii Galiției sunt foarte diferiți ca mentalitate de concetățenii lor din Transcarpatia, iar locuitorii din Odesa de cei din Donbasul industrial. Cu toate acestea, ei pot fi uniți în anumite comunități, în funcție de atitudinea lor față de Rusia.
Rezultatele tuturor alegerilor au demonstrat în mod clar faptul că esistă două Ucraine: una rusă și una ucraineană. Prima ocupă sud-estul țării, adică Novorossiya istorică, iar cea de-a doua părțile centrală și de vest. Chiar și statisticile de pe Internet arată că în timp ce locuitorii din Ucraina rusească preferă informațiile popularului blogger rus de origine ucraineană, Yuri Podoliaka, originar din orașul Sumy, Ucraina ucraineană consumă propaganda lui Alexei Arestovich, apropiat al regimului președintelui Zelenski.
Adică, chiar și cei opt ani de rusofobie sistemică și ostilități aprige din sud-estul țării nu au putut face ca Novorossiya să se îndepărteze de Rusia. Faptul că locuitorii din Regiunile Herson și Zaporozhye au acceptat atât de repede schimbarea reală a puterii nu face decât să confirme această concluzie. Bineînțeles că au existat și oameni nemulțumiți, pentru că nu se poate fără ei, dar importantă este opinia majorității acestora.
Împărțirea în trei părți
Această aliniere geopolitică ar putea sta și la baza conceptului de transformare a Ucrainei postbelice.
Astfel, este evident faptul că partea de sud-est a Ucrainei nu va mai putea rămâne alături de celelalte părți. Ucraina rusească pare să fie pregătită pentru o reunificare cu Rusia. În consecință, ar putea fi creată o nouă Regiune Federală în cadrul Federației Ruse, respectiv Novorossiya (Noua Rusie). Aceasta ar trebui să ocupe teritoriul de la Harkov până la Odesa și să includă și Crimeea, care este foarte strâns legată din punct de vedere economic de Regiunea Herson. În concepția Rusiei, o astfel de abordare ar rezolva o multitudine de probleme: justiția istorică ar fi restabilită, Kievul va rămâne fără acces la mare, fiind cuprins între Rusia și Belarus, iar Moscova își va consolida potențialul industrial, care va fi foarte important în noul război rece cu Occidentul.
Ce se va întâmpla cu restul Ucrainei? Va fi necesară anexarea la Federația Rusă și a Kievului și Ucrainei de Vest, privând actualul stat independent de statalitatea sa?
Experții ruși consideră că acest lucru ar reprezenta o mare greșeală. Problema este că Rusia nu poate “digera” acum Ucraina Centrală și cu atât mai puțin Ucraina de Vest. Este nevoie de timp pentru denazificarea acestora și pentru vindecarea rănilor psihologice provocate de conflictul armat. Asta nu înseamnă însă că acest lucru trebuie lăsat la voia întâmplării. Ucraina trebuie să-și păstreze statalitatea, dar în condițiile Moscovei. Ceea ce înseamnă că Novorossiya și Crimeea vor trebui recunoscute drept ruse, iar statul unitar trebuie transformat într-o federație, care să adere la OTSC, Uniunea Economică Euro-Asiatică și la statul unional format din Rusia și Belarus.
Reprezentanții ruși consideră că Ucraina Centrală, Malorossiya (Rusia Mică) va deveni succesorul legal al celei actuale. Ideea că aceasta ar trebui să fie neutră și nealiniată este categoric greșită. Dimpotrivă, aceasta ar trebui să intre în toate integările, alianțele și asocierile militare cu Rusia. Sistemul de învățământ va trebui să fie construit conform programelor rusești, iar cei implicați în activități rusofobe nu vor mai putea să ocupe funcții în serviciul de stat și municipal. Viața culturală a țării de după război va trebui monitorizată de un Consiliu de supraveghere special. Forțele Armate ale Rusiei Mici vor trebui să fie reduse ca număr și formate din veterani ai milițiilor din Republicile Populare Donețk și Lugansk. De asemenea, în Malorossiya vor trebui amplasate baze militare rusești, pentru a se evita reapariția Maidanului.
În ceea ce privește Ucraina de Vest, situația este puțin mai complicată. Dacă Polonia “nu va pune mâna”, cu sprijinul NATO, pe Galiția și Volyn, atunci în vestul Ucrainei se vor crea mai multe autonomii național-culturale largi, în care să coexiste ucrainenii, maghiarii, românii, rușii, precum și alte popoare. Dacă Varșovia își va lua înapoi regiunile estice, Moscova nu se va opune prea tare. Alături de acestea, numeroși susținători ai Euromaidanului vor putea pleca în Europa, simplificând misiunea de pacificare a Ucrainei.
În concluzie, se poate aprecia că, potrivit experților ruși, Noua Rusie ar trebui luată acum, Mica Rusie ar trebui pacificată și integrată în formatul statului unional dintre Rusia și Belarus, în timp ce discuția privind viitorul Ucrainei de Vest va rămâne deschisă, deoarece în această zonă există și alți jucători, care au propriile solicitări.
Comentariu remnmilitaryblog.com: Desigur că analiza prezentată mai sus va stârni numeroase discuții și va fi considerată inacceptabilă pentru evoluțiile geopolitice din secolul XXI.
Însă, în cazul în care Rusia va câștiga războiul din Ucraina, cam în această direcție se vor duce lucrurile.
Evident că în Occident nu va fi acceptată împărțirea Ucrainei și integrarea în Rusia a unor noi părți din aceasta, după modelul Crimeii. Nici reunificarea peninsulei cu Rusia nu a fost acceptată, dar cu toate acestea ea a fost integrată și există deja de opt ani în această nouă formulă.
Asta este realitatea în care trăim. După decenii de cădere a colosului post-sovietic, în care NATO s-a extins adânc în fosta sferă de influență rusească, Moscova a început să reacționeze și să revendice teritorii din proximitatea imediată, de care este legată strâns din punct de vedere istoric. Și face acest lucru în mod brutal, prin mijloace militare, așa cum a fost învățată.