Daniel Treisman, profesor de științe politice la Universitatea California din Los Angeles, a scris în cadrul unui articol pentru CNN că Ucraina riscă să rămână fără sprijin militar din partea statelor membre NATO, din cauza dezacordurilor interne din Occident.

Statele Unite trebuie să facă tot posibilul la viitoarele summit-uri ale NATO și G7, deoarece aliații Washingtonului își îndepărtează tot mai mult atenția de la conflictul din Ucraina către propriile preocupări interne. Potrivit autorului articolului, Joe Biden se confruntă cu o sarcină dificilă: trebuie să creeze o imagine de unitate și să prevină scindarea finală a Occidentului colectiv.

“În luna februarie, Occidentul a impresionat cu sprijinul său hotărât pentru Ucraina în fața Rusiei. De la Washington la Varșovia, liderii din spectrul politic păreau să cânte într-o armonie rară. Patru luni mai târziu, este izbitor cât de repede au apărut diferențele, atât între țări, cât și în interiorul acestora. Treaba lui Biden este să reaprindă spiritual lunii februarie”, se arată în articol.

Potrivit profesorului, disputele și neînțelegerile dintre statele membre NATO se înmulțesc rapid. Toate acestea se reflectă în sprijinul militar de care depinde regimul de la Kiev. Mai mult, prin scindare, Occidentul își demonstrează propria slăbiciune, care insuflă încredere Rusiei.

“Pentru Moscova, Occidentul de astăzi pare împrăștiat și divizat”, a spus Treisman.

Așadar, profesorul american a numit câteva probleme cheie, care au influențat coeziunea aliaților Washingtonului. Una dintre ele a fost poziția ambiguă a Germaniei în raport cu conflictul ucrainean. În special vorbim despre amânările prelungite în livrările de arme, precum și de cât de iritată este conducerea statului german cu privire la această problemă.

“Un consilier al cancelarului german, Olaf Scholz, și-a șocat recent partenerii de coaliție mustrându-i pe jurnaliști că vorbesc despre nevoile militare ale Ucrainei, în loc să exploreze problema tulburătoare a relațiilor viitoare cu Rusia”, se mai arată în articol.

A doua problemă a fost Emmanuel Macron, care și-a pierdut majoritatea parmlamentară. Astfel, oponenții săi, care se opun impunerii unui embargo asupra transportatorilor de energie ruși, au acum o mare influență.

Marea Britanie s-a trezit și ea cu probleme. Nu numai că țara se confruntă încă cu greutăți cauzate de consecințele părăsirii UE, dar premierul Boris Johnson și-a pătat reputația petrecând în timpul blocajelor.

O problemă relativ nouă a devenit și poziția categorică a Turciei, care s-a opus intrării Finlandei și Suediei în NATO.

Toate aceste evoluții adâncesc ruptura care împiedică Statele Unite să desfășoare o campanie antirusă. Prin urmare, Biden trebuie să depună un efort la viitoarele summit-uri. Însă, și în țara lui situația a devenit critică, ceea ce complică munca de adunare a aliaților.

“Pentru Biden însuși, câteva zile departe de Washington ar trebui să pară o ușurare binevenită. Cu ratingurile sale sumbre, partidul său de confruntă cu înfrângerea la alegerile intermediare. Inflația este în creștere, coronavirusul este în mutație, iar economia este în pragul recesiunii. Această imagine a discordiei și confuziei este și mai tulburătoare, deoarece Putin aproape sigur i-a acordat o mare importanță”, a subliniat autorul articolului.

Poate că liderul SUA a fost decisiv în februarie, când a anunțat impunerea unor sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei. Apoi, țările europene au susținut la unison Washingtonul. Totuși, acum, Biden va trebui să-și convingă practic aliații și să-și formeze o opinie favorabilă Statelor Unite în cadrul statelor membre NATO. Dacă acest lucru nu se întâmplă, Ucraina ar putea pierde și acea asistență militară, care deja este insuficientă.

“Pericolul pentru următoarele câteva luni va consta în faptul că Occidentul, pentru că este distras, nu va putea să ofere Ucrainei armele de care are nevoie să le obțină cât mai repede pentru a rezista Rusiei”, a explicat profesorul.

Daniel Treisman a remarcat și faptul că atât în Europa, cât și în Statele Unite, oboseala din cauza războiului pe care Occidentul îl poartă împotriva Rusiei este în creștere. “Cu toate acestea, este prea târziu să cedați acestei oboseli, altfel, va trebui să plătiți un preț mare”, a concluzionat profesorul american. 

Comentariu remnmilitaryblog.com: Cu toate că site-ul politros.com este considerat un mijloc de propagandă al Kremlinului, analiza preluată de la profesorul american este una extrem de realistă și surprinde exact ceea ce se întâmplă în prezent în lume, în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

Adevărul este că lucrurile arătau cu totul altfel în luna februarie decât arată acum, la patru luni de la declanșarea ostilităților dintre Rusia și Ucraina, sprijinită puternic de SUA, NATO și UE. Însă, acestea vor arăta infinit mai rău peste alte patru luni, când Europa se va afla în pragul intrării în iarnă, fără resursele energetice din Rusia.

În cazul în care conflictul se va prelungi și pe timpul iernii următoare, populația din statele europene va avea foarte mult de suferit, urmând să suporte costuri uriașe pentru carburanți, curent electric și energie.

Toate aceste evoluții reprezintă o consecință a incapacității liderilor actuali ai statelor lumii de ajunge la o înțelegere în ceea ce privește problema ucraineană. Dacă ar fi să ne întoarcem în timp, am constata că un eventual răspuns pozitiv la solicitările Rusiei de la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022 ar fi prevenit costurile uriașe pe care toată lumea le plătește acum. Acestea nici nu trebuiau îndeplinite integral. Probabil, ar fi fost suficient să se intre într-un dialog serios cu oficialii ruși și să li se acorde anumite concesii în privința solicitărilor lor. Inflexibilitatea de care au dat dovadă reprezentanții SUA și Occidentului au dus la catastrofa actuală, în care, așa cum era de așteptat, Ucraina a devenit un stat eșuat, care se află în pragul dispariției sau în orice caz al pierderii unor teritorii însemnate, precum și al suveranității.

De asemenea, dacă ar fi să analizăm cine pierde și cine câștigă în urma conflictului din Ucraina este evident faptul că SUA, care poartă, în opinia mea, principala responsabilitate pentru evoluția situației, nu se află, în niciun caz, printre perdanți. Probabil că, în pofida problemelor cu care se confruntă astăzi, legate de creșterea inflației și a prețurilor la carburanți, Washingtonul câștigă foarte mult în ceea ce privește vânzările de arme. Din cauza amenințării rusești, toată lumea își dorește astăzi să cumpere avioane F-35, tancuri și mijloace de apărare antiaeriană și antirachetă din SUA.

În același timp, Rusia va câștiga, în ciuda cheltuielilor și pierderilor enorme determinate de invazia în Ucraina. Astfel, Moscova va obține noi teritorii și va rezolva o serie de probleme care nu puteau fi rezolvate pe altă cale decât prin mijloace militare. Este vorba despre aprovizionarea cu apă a Peninsulei Crimeea și de legarea acesteia printr-un coridor terestru cu restul teritoriului Rusiei. De asemenea, este foarte posibil ca Rusia să ajungă să facă legătura cu o altă regiune la care nu avea acces, respectiv Transnistria. Prin plecarea firmelor occidentale de anvergură din Rusia, statul rus “s-a curățat de toate urmele imperialismului” și a dat șanse noi firmelor rusești, de stat și particulare.

Evident, cel mai mare perdant este Ucraina, ai căror cetățeni s-au împrăștiat în lumea largă, iar teritoriul, puternic afectat de urmele războiului, arată ca un peisaj selenar. Kievul va pierde teritorii, va rămâne fără armată și se va alege cu lideri noi, instalați de la Moscova, care vor conduce cu ochii la Kremlin.

Statele europene se vor număra și ele printre învinși, cu populațiile afectate de tot felul de crize și suportând costuri pentru un război care nu a fost al lor și în care au fost angrenate de către SUA, pentru care au o slăbiciune și nu i se pot opune.    

Sursa: politros.com.