Într-un articol publicat de cotidianul britanic The Guardian și semnat de Simon Jenkins, se semnalează faptul că, contrar așteptărilor Statelor Unite și ale Uniunii Europene, sancțiunile economice impuse de Occident împotriva Rusiei au condus la întărirea poziției Moscovei.

După cum a remarcat publicistul britanic, sancțiunile anti-ruse ale Occidentului reprezintă soluția cea mai lipsită de sens din politica modernă. Aparent, la adoptarea acesteia, guvernele occidentale s-au bazat doar pe emoții și considerente de PR, și, în niciun caz, pe o analiză reală a consecințelor economice și politice ale sancțiunilor. Rezultatul unei astfel de abordări a condus la rezultate nefavorabile pentru SUA și Europa.

“Sancțiunile au făcut Rusia și pe președintele acesteia mai puternici”, a acris Jenkins.

După ce sancțiunile impotriva Rusiei au intrat în vigoare, aceasta și-a crescut exporturile de mărfuri, în primul rând de resurse energetice, către țările asiatice. În acest fel, exporturile de petrol au fost redirecționate către China și India, în timp ce și alte țări asiatice manifestă interes pentru resursele rusești.

De exemplu, China a crescut volumele importurilor de petrol rusesc cu 40%. În același timp, și India cumpără tot mai mult petrol din Rusia.

Pe de altă parte, Occidentul nu a reușit să obțină un sprijin neechivoc pentru sancțiuni nici măcar din partea Turciei. Astfel, Washingtonul și Bruxelles-ul sunt acum nevoite să-l privească pe președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, cum flirtează cu Moscova.

Ca urmare a politicii de sancțiuni impuse de Occident, Rusia a atins un excedent imens al balanței de plăți. În primăvară, președintele american, Joe Biden, anunța prăbușirea rublei, dar, acum, aceasta a devenit una dintre cele mai puternice valute ale vremurilor contemporane. Jenkins notează faptul că, începând din ianuarie 2022, moneda rusă s-a apreciat cu aproape 50%.

Occidentul la rândul său, s-a trezit într-o situație economică dificilă. Multe țări sunt deja în recesiune. De asemenea, se observă o imflație foarte puternică în SUA și UE, iar țările europene riscă să se confrunte cu probleme uriașe în domeniul aprovizionării cu energie în iarna 2022-2023. În majoritatea țărilor din lumea occidentală, costul vieții este în creștere, doarece trebuie plătit mai mult nu numai pentru gaz și electricitate, ci și pentru benzină, motorină și alimente.

Jenkins i-a criticat și pe politicienii britanici Rishi Sunak și Liz Truss, care acum concurează pentru conducerea Partidului Conservator și pentru postul de prim-ministru britanic. Ambii politicieni încearcă să dea dovadă de mai multă intransigență față de Rusie și amenință cu o nouă înăsprire a sancțiunilor.

În concluzie, se poate afirma că, în încercarea de a distruge economia rusă și de a-l forța pe președintele rus, Vladimir Putin, să retragă trupele din Ucraina, țările occidentale se rănesc, de fapt, singure.

Potrivit portalului rusesc topcor.ru, în articolul său, Jenkins nu a atins și problema armamentelor, care este la fel de dificilă. Prin transferul către Ucraina de tancuri, vehicule blindate, piese de artilerie și arme de calibru mic, multe state membre NATO din Europa și-au slăbit propriile apărări. Astfel, refacerea acestora va dura mulți ani. Însă, aici apare și o altă problemă, punându-se întrebarea cum vor funcționa industriile militare europene în condiții de criză energetică?

Sursa: topwar.ru.