Președintele Federației Ruse a prezentat Dumei de Stat un proiect de modificare a Constituției

Președintele rus, Vladimir Putin, a introdus, pe 20.01.2020, în Duma de Stat, un proiect de modificare a Constituției. Proiectul de lege privind îmbunătățirea reglementării unor probleme ale organizării autorității publice a fost publicat luni în Sistemul de asigurare a activităților legislative ale Dumei de Stat.

Textul proiectului de lege interzice unei persoane să ocupe funcția de președinte al Federației Ruse pentru mai mult de două mandate de șase ani. Potrivit acestuia, poate să devină șef al statului orice persoană în vârstă de peste 35 de ani, care nu deține cetățenie străină sau permis de ședere într-o altă țară și care a locuit în Federația Rusă cel puțin 25 de ani.

În plus, acesta prevede că primul-ministru și membrii Guvernului vor fi numiți în funcții de președintele Federației Ruse numai după aprobarea candidaturilor acestora în Duma de Stat.

Președintele va prezenta Consiliului Federației candidații pentru posturile de șefi ai Curții Constituționale, Curții supreme și altor instanțe de nivel federal, precum și adjuncții acestora.

Potrivit proiectului, președintele va forma Consiliul de Stat al Federației Ruse pentru „a asigura funcționarea coordonată și interacțiunea autorităților de stat, a determina direcțiile principale ale politicii interne și externe ale Federației Ruse și a domeniilor prioritare ale dezvoltării socio-economice a statului”.

De asemenea, noua versiune a Constituției prevede indexarea regulată a pensiilor și a ajutoarelor sociale, precum și a salariului minim garantat, la un nivel care să asigure costul vieții populației Federației Ruse.

În ceea ce privește legislația, proiectul prevede că Federația Rusă nu poate respecta deciziile organismelor interstatale dacă sunt adoptate în temeiul tratatelor internaționale la care Federația Rusă este parte, dar contravin Constituției.

Toate propunerile de modificare a Constituției prezentate de Vladimir Putin vor fi supuse scrutinului popular.

Pe 15 ianuarie 2020, în timpul mesajului adresat Adunării Federale, Vladimir Putin a anunțat că va face o serie de propuneri de modificare a Constituției.

Între altele, este propusă încredințarea către Duma de Stat a aprobării candidaturilor premierului, vicepremierilor și membrilor Guvernului, consultarea președintelui cu Consiliul Federației în ceea ce privește numirea șefilor instituțiilor de aplicare a legii și stabilirea priorității Legii de bază în față documentelor internaționale. De asemenea, Vladimir Putin a propus înscrierea în Constituție a unor garanții sociale.

Fiecare dintre inițiativele președintelui va fi supusă unui referendum, care va fi organizat până în luna mai 2020.

În aceeași zi (15 ianuarie), președintele a dispus crearea unui grup de lucru pentru pregătirea modificărilor Constituției și a aprobat componența acestuia. În total, din grupul de lucru au făcut parte 75 de politicieni, juriști, oameni de știință și persoane publice. Potrivit purtătorului de cuvât al președintelui, Dmitri Peskov, grupul a inclus reprezentanți ai diferitelor sectoare ale societății. Copreședinți ai grupului de lucru au fost Andrei Klishas, șeful Comitetului pentru drept constituțional și construirea statului din Consiliul Federației, Pavel Krasheninnikov, șeful Comitetului privind construcția statului și legislație din Duma de stat, și Taliya Khabrieva, șef al Institutului de Legislație și Drept Comparativ din cadrul Guvernului.

Comentariu remnmilitaryblog.com: Este surprinzătoare viteza cu care președintele a promovat noile modificări ale Constituției. În termen de cinci zile, a fost constituit grupul de lucru pentru elaborarea acestora, au fost întocmit documentul privind modificarea Constituției și a fost depus în Duma de Stat. Asta înseamnă că modificările constituționale erau deja decise și doar au fost supuse aprobării membrilor grupului de lucru.

În principiu, modificările constituționale se referă la trei lucruri principale:

– reglementarea relațiilor de putere la vârful statului, care constau în crearea unui organ deasupra puterilor statului, respectiv Consiliul de Stat, limitarea dreptului președintelui la numai două mandate, acordarea unor drepturi suplimentare pentru cele două camere ale Parlamentului (numirea premierului, vicepremierilor și membrilor Guvernului de către Duma de Stat, numirea reprezentanților puterii judecătorești de către Consiliul Federației);

– înscrierea în Constituție a unor garanții sociale (indexarea pensiilor, ajutoarelor sociale și a salariului minim garantat);

– asigurarea supremației Constituției Federației Ruse în fața reglementărilor juridice internaționale.

Este clar că aceste măsuri vizează pregătirea statului rus pentru perioada post-Putin. După cum se știe, mandatul președintelui actual expiră în anul 2024 și acesta nu va mai putea să candideze la un nou mandat. Deocamdată nu este clar care va fi rolul jucat de însuși Vladimir Putin în perioada post-Putin.

Se pare că variantele de lucru privind viitorul omului care a condus Federația Rusă timp de peste 20 de ani sunt cel puțin trei.

Astfel, Vladimir Putin ar putea ocupa postul de șef al Consiliului de Stat nou-creat în baza modificărilor Constituției, de unde să dirijeze președintele, primul-ministru și șefii celor două camere ale Parlamentului.

De asemenea, Vladimir Putin ar putea ocupa funcția de prim-ministru, după modelul rocadei făcute cu Dmitri Medvedev în mandatul intermediar, în care acesta a îndeplinit funcția de președinte al Federației Ruse. În acest fel, în condițiile reducerii prerogativelor președintelui și sporirii atribuțiilor primului ministru, Vladimir Putin, ar participa în continuare, într-un tandem, la conducerea Federației Ruse.

În sfârșit, cea de-a treia variantă ar însemna ca Vladimir Putin să nu mai ocupe nicio funcție de conducere în stat și să rămână în afara puterii executive.

Deși, la o primă vedere, cea de-a treia variantă este cea mai puțin plauzibilă, iar pentru unii analiști chiar imposibilă, în ultima perioadă, Vladimir Putin a transmis o serie de semnale în direcția retragerii din viața publică.

De exemplu, în urmă cu câteva zile, Vladimir Putin a spus că președinții Federației Ruse nu mai trebuie să fie aleși pe viață, așa cum s-a întâmplat în trecut. Probabil acesta s-a referit la președinții URSS care au murit în timp ce ocupau funcția de șef al statului, respectiv Leonid Brejnev, Iuri Andropov și Konstantin Cernenko.

Surse: tass.ru, ria.ru, iz.ru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s