Istoric rus: Rusia trebuie să acorde atenție României. Este greșit că această țară este absentă din orientarea noastră de politică externă

foto

În cadrul unui interviu acordat cotidianului rus Vzglyad, istoricul și politologul Vadim Truhachev, a declarat, pe 11.02.2022, că Rusia ar putea prezenta “cereri reconvenționale” României pentru intervenția din 1918 și pentru cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit publicației ruse, anterior, România și-a amintit de rezervele de aur exportate în Rusia țaristă și l-a convocat la Ministerul de Externe pe ambasadorul rus, Valery Kuzmin.

“România este angajată în speculații istorice. Ea își dorește foarte mult să obțină teritoriul Moldovei și să se certe cu Moscova pe alte probleme, așa că aici sunt folosite toate mijloacele posibile. Este clar că Bucureștiul nu va primi nimic, dar trebuie cumva să-și amintească de sine”, a declarat Vadim Truhachev, conferențiar la Catedra de Studii Regionale Externe și Politică Externă a Universității umanitare ruse de stat.

“Din acest punct de vedere, Rusia ar trebui să fie în continuare atentă la România. Este greșit că această țară este practic absentă din politica noastră externă. Dar, în același timp, este necesar să se amenințe Bucureștiul cu cereri reconvenționale pentru intervenția din 1918 și din cel de-al Doilea Război Mondial, în care România a fost complice al Germaniei naziste”, consideră expertul.

Potrivit lu Truhachev, în chestiuni istorice este necesar să se joace preventiv. “Această solicitare față de Rusia a fost înaintată chiar de România – nici SUA, nici Uniunea Europeană nu au determinat-o să facă acest lucru. Cred că nici măcar nu știu despre această problemă. În același timp, cel mai probabil, cazul aurului românesc nu va depăși disputele politice”, a precizat acesta.

Ministerul de Externe al României a informat vineri că ambasadorul rus, Valery Kuzmin, a fost convocat la sediul MAE după ce a vorbit despre problema tezaurului românesc transferat la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Potrivit Ministerului de Externe al României această afirmație “crează opinii eronate în rândul publicului”.

România a criticat “astfel de apariții publice, care au drept scop crearea de opinii eronate în rândul publicului”. Ministerul de Externe consideră că astfel de declarații “nu favorizează un dialog natural, bazat pe încredere între părți, și nu conduc la o relație previzibilă și constructivă, cu respectarea intereselor legitime ale ambelor părți”.

Bucureștiul a reamintit despre “activitățile comisiei româno-ruse de studiere a probelemelor legate de istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema rezervelor de aur românești transferate la Moscova în timpul Primului Război Mondial”. După cum a remarcat Ministerul de Externe, “ambasadorul Rusiei a spus, contrar realității, că acest subiect nu apare pe agenda bilaterală”.

În timpul Primului Război Mondial, autoritățile române au dus principalele valori ale țării Rusiei țariste, care era un aliat al României regale. În timpul revoluției din octombrie și a războiului civil, o parte dintre comorile depozitate la Kremlin, inclusiv tezaurul românesc, au fost scoase temporar din Moscova. Istoricii sovietici și ruși au exprimat diverse ipoteze despre soarta lor viitoare, dar niciuna dintre versiuni nu a găsit confirmarea finală. Partea română a ridicat în repetate rânduri problema restituirii bunurilor de valoare, iar în 2003 a fost înființată o Comisie Publică Mixtă de Istorici, care să studieze problemele legate de întreaga gamă a relațiilor bilaterale, inclusiv problema aurului. 

Comentariu remnmilitaryblog.com: În primul rând aș vrea să lămuresc un termen juridic folosit de istoricul rus, respectiv cel de “cerere reconvențională”. Aceasta reprezintă “modul procedural prin care pârâtul poate pretinde reclamantului pretenții legate de acțiunea promovată împotriva sa”.

În al doilea rând, trebuie semnalat faptul că, în ultima perioadă, România a devenit unul dintre aliații principali ai SUA în Regiunea Mării Negre și un vârf de lance al NATO în zonă. Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Federația Rusă și SUA, respectiv Federația Rusă și NATO, este normal ca între Moscova și București să apară o serie de declarații mai contondente referitoare, în primul rând, la problemele divergente din trecutul istoric.

Reprezentanții ruși sunt nemulțumiți de faptul că România găzduiește scutul american antirachetă de la Deveselu, care este considerat o amenințare pentru rachetele rusești. De asemenea, aceștia apreciază că instalațiile de lansare Mk-41 ale facilității de pe teritoriul României pot să întrebuințeze rachete de croazieră Tomahawk pentru lovirea unor ținte din Federația Rusă. Din acest motiv, facilitatea militară americană din România reprezintă o țintă primordială pentru rachetele rusești.

Probabil, în cazul unui conflict dintre Federația Rusă și NATO, scutul de la Deveselu și Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța vor fi lovite cu prioritate de către mijloacele ofensive rusești. În acest scop pot fi întrebuințate rachete hipersonice Kinzhal aflate în dotarea avioanelor MiG-31K dislocate în Regiunea Astrakhan sau rachete de croazieră Kalibr (3M14) amplasate pe nave de suprafață și submarine ale Flotei ruse din Marea Neagră.

Surse: vz.ru, topcor.ru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s