Aviația militară a Ucrainei a pus în dificultate apărarea antiaeriană a statelor membre NATO. Lansată, se pare, din Galiția, o dronă de luptă Strizh a căzut chiar în capitala Croației. Nu se știe din ce motive, apărarea antiaeriană a NATO a ratat aparatul de zbor fără pilot. Ulterior, s-a constatat că o dronă similară a căzut și în Crimeea. 

La plimbare prin spațiul aerian al NATO

Scandalul din jurul dronei ucrainene a fost pornit de Poliția croată. Vineri dimineață, aceasta a raportat căderea unui obiect necunoscut în capitala Zagreb. Potrivit agenției de stat HINA, căderea acestuia a provocat o explozie și a avariat mai multe mașini. Poliția a descoperit în apropiere și două parașute.

Mai târziu, și președintele croat, Zoran Milanovic, a făcut o declarație personală. El a spus că aparatul se pare că a fost lansat de pe teritoriul Ucrainei și a intrat în spațiul aerian croat din Ungaria. Milanovic a sugerat că drona s-a prăbușit după ce a rămas fără combustibil.

“Cum este posibil ca o aeronavă pe stil vechi să petreacă mai multe ore pe cer deasupra staelor membre NATO și nimeni să nu observe acest lucru?”, s-a întrebat indignat șeful statului croat.

Zona în care a căzut drona a fost izolată imediat și a fost declanșată o anchetă.

După cum a declarat vineri ministrul de externe ungar, Peter Szijjártó, care a discutat despre incident cu omologul său croat, Gordan Radman, Budapesta se va alătura și ea investigației. “Autoritățile noastre investighează aceste evenimente, deoarece ele au afectat spațiul aerian al mai multor țări membre NATO, inclusiv pe cel al Ungariei”, a spus Szijjártó.

La scurt timp, Ministerul român al Apărării a confirmat că, în noaptea de joi spre vineri, la ora locală 23.23, apărarea sa antiaeriană a detectat un obiect aerian de dimensiuni reduse, dar acesta a stat în spațiul aerian național mai puțin de trei minute și a zburat spre Ungaria.

Ulterior, parcă dorind să se justifice, s-a exprimat și Serviciul de presă al NATO. Potrivit purtătorului său de cuvânt, Daniele Riggio, sistemul de apărare antiaeriană și antirachetă al NATO a urmărit traiectul acestei drone. Riggio nu a explicat însă de ce, în acest caz, avionul necunoscut nu a fost doborât.

Serviciul croat de control al traficului aerian a adăugat că nu a observat timp de șapte minute aeronava care se afla în spațiul aerian al țării “din cauza lipsei unui transponder pe aceasta”.

Cine este infractorul?

Mai târziu, s-a aflat că drona s-a dovedit a fi un avion de cercetare de tip Tu-141 Srizh, care a fost produs, în perioada 1979-1989, în URSS, la Întreprinderea de Aviație din Kharkov. Aeronavele au fost echipate cu mijloace de cercetare foto și în infraroșu. Lungimea unei astfel de drone este de 14,5 metri, iar anvergura aripilor de 3,8 metri. Ea poate parcurge o distanță de până la 1.000 de kilometri, la o altitudine de până la 6.000 de metri, cu o viteză de circa 1.000 de kilometri pe oră.

O dronă similară, care a căzut aproape simultan foarte departe de Zagreb, în ​​Crimeea, lângă orașul de graniță Krasnoperekopsk, a ajutat la deslușirea misterului Strizh-ului croat. Fragmente de aripă și fuselaj, înregistratorul de date de zbor, și o parașută de lansare au fost găsite la ora 10:35, la 17,6 kilometri de graniță și la 8,5 kilometri de Krasnoperekopsk, pe malul lacului Krasnoe. Acest lucru a fost raportat agenției TASS de o sursă din agențiile de aplicare a legii.

“Prima dintre drone a căzut în apropierea orașului Krasnoperekopsk (Republica Crimeea), iar a doua la Zagreb (Croația), zburând peste 700 de kilometri”, a declarat sursa. Aceasta a explicat că “drona este, în esență, o aeronavă cu reacție mică, fiind capabilă să transporte o încărcătură destul de serioasă de bombe (până la o tonă)”.

Potrivit sursei, ambele dispozitive au efectuat “zboruri de cercetare” spre Crimeea, dar unul dintre ele și-a pierdut cursul și, prin urmare, a zburat spre capitala Croației.

După cum a anunțat Kryminform, a doua dronă nu a căzut de la sine, ci a fost observată și doborâtă de forțele ruse de apărare antiaeriană. Se presupune că Ucraina ar fi încercat să folosească drona ca “momeală” pentru sistemele rusești de apărare antiaeriană.

Ce spun specialiștii ruși?

Aleksey Leonkov, editorul revistei Arsenalul Patriei, a explicat că zborul avionului Tu-141 nu poate fi corectat de la sol cu ​​ajutorul mijloacelor moderne de navigație, astfel încât coordonatele rutei sale sunt stabilite, înainte de plecare, cu comutatoare speciale. În același timp, se introduce și fiecare punct de cotitură al zborului. Există o mulțime de comutatoare basculante – patruzeci de piese, iar din cauza “factorului uman” eroarea coordonatelor introduse este posibilă, iar “Strizh” nu revine întotdeauna la punctul de plecare.

“De asemenea, înainte de zbor, sunt introduse coordonatele locului în care drona va porni echipamentul fotografic. Acest lucru se face astfel încât fotografierea să nu fie efectuată pe tot parcursul zborului, ci doar la locul destinat cercetării. În acest caz, s-a făcut o greșeală la calculul navigației, întrucât drona nu s-a mai întors, zburând către Europa. Nu înțeleg cum au programat-o militarii ucraineni. Zborul este întotdeauna planificat în așa fel încât drona să se întoarcă. În cazul de față fie misiunea a fost de proastă calitate, fie factorul uman a fost de vină, fie a existat o defecțiune tehnică, așa că a zburat spre Croația și, după ce a consumat tot combustibilul, a căzut. Explozia a avut loc la sol, din cauza vaporilor de combustibil și a unui scurtcircuit în echipamentele electrice”, a explicat expertul.

Directorul Muzeului Forțelor de Apărare Antiaeriană, Yuri Knutov, a reamintit faptul că dronele Strizh au fost în serviciu în fosta URSS, în anii ’80, și au fost dezafectate de mult timp. El a sugerat că Ucraina încă mai folosește aceste UAV-uri din cauza lipsei de drone moderne. “Numai în ziua de joi, cinci drone ucrainene au fost doborâte. Ucraina a cumpărat 20 de drone Bayraktar din Turcia, ceea ce înseamnă că în acest moment țara nu mai are practic drone moderne și, prin urmare, a decis să lanseze anticul Tu-141 pentru cercetare”, a sugerat Knutov.

Interlocutorul a spus că drona Strizh nu a zburat către Croația din cauza unei erori de navigație. “Poate că mijloacele rusești de război electronic i-au dezactivat pur și simplu echipamentele de bord”, a precizat Knutov.

Fostul șef al Trupelor de Rachete Antiaeriene din cadrul Forțelor Aeriene, Serghei Khatylev, apreciază că, pe fondul prăbușirii Forțelor Armate ale Ucrainei, statul ucrainean a devenit, fără să vrea, o sursă de diferite amenințări la adresa țărilor vecine, inclusiv a țărilor NATO. “Acum te poți aștepta la orice din partea armatei ucrainene. Sistemul de identificare nu funcționează și nu mai există cercetarea spațiului aerian. Orice dronă lansată de armata ucraineană poate zbura în orice țară, inclusiv în Occident”, consideră Khatylev.

După cum a scris ziarul Vzglyad, în anul 2014, Ministerul Apărării al Ucrainei a decis să mărească eficiența cercetării aeriene. Una dintre măsurile planificate a constat în începerea lucrărilor de dezvoltare pentru modernizarea vehiculelor aeriene fără pilot de tip VR-2 Strizh.

Leonkov a menționat că avioanele ucrainene Tu-141 au avut sediul lângă Odesa în ultimii ani, dar, judecând după traiectul de zbor, lansarea acestora a avut loc undeva în vestul Ucrainei. “Această instalație poate fi transportată în orice punct în care trebuie efectuată cercetarea aeriană. Totodată, trebuie luate în considerare condițiile meteo și altitudinea de zbor pentru ca drona să intre clar în zona specificată și să aducă înapoi datele colectate. Când trece de ultimul punct al traseului, o parașută este aruncată și drona aterizează”, a spus Leonkov.

Expertul este sigur că acum Ucraina se bazează pe drone moderne, precum Bayraktar și Leleka-100, ale căror mijloace software și module GPS elimină îngrijorările cu privire la stabilirea rutei în avans. “Tu-141 este o mașină din secolul trecut. Da, aceasta este o tehnică foarte fiabilă, dar numai în mâini pricepute. În ce condiții au fost ținute dronele în Ucraina încă din vremea sovietică și în ce condiții au fost pregătiți specialiștii care trebuiau să le conducă reprezintă întrebări care rămân deschise. Generația secolului 21 poate că nu înțelege deloc ce se întâmplă. Pentru ei, acesta este un anacronism”, a concluzionat Leonkov.

Sursa: vz.ru.