Încetarea aprovizionării cu gaze rusești va arunca Germania în cea mai mare criză de după anul 1945. Această prognoză a fost dată de șeful celui mai mare concern chimic din Germania, BASF. Mediul de afaceri german avertizează că fără gaz, întreaga industrie a Germaniei se va opri, iar cea mai mare economie din Europa se va prăbuși. Vor putea însă oamenii de afaceri să schimbe atitudinea anti-rusă a politicienilor lor?

“Vrem să ne distrugem întreaga economie cu ochii deschiși? Vom distruge tot ce am construit în zeci de ani? Cred că un astfel de experiment ar fi iresponsabil”, a declarat Martin Brudermüller, CEO al celui mai mari concern chimic din lume BASF, într-un interviu acordat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung. Încetarea pe termen lung a aprovizionării cu gaze și petrol din Rusia “ar putea duce economia germană la cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, anticipează omul de afaceri.

Astfel, reprezentantul sectorului real nu împărtășește optimismul șefului Ministerului Economiei din Germania, Robert Habeck. Într-o conferință de presă comună cu omologul său francez, Bruno Le Maire, acesta a declarat că Berlinul și Parisul iau deja măsuri, în cazul în care “mâine, în anumite circumstanțe, gazul din Rusia nu va curge”. Așa au reacționat cei doi miniștri la decretul lui Vladimir Putin, semnat pe 31 martie, potrivit căruia, de la 01 aprilie, plățile pentru gazele naturale în relațiile cu țările neprietenoase sunt transferate în ruble, măsură pe care țările UE o resping categoric.

Anterior, autoritățile poloneze le-au cerut vecinilor germani, în semn de sprijin pentru Ucraina, să renunțe la importul de gaz rusesc prin conducta Nord Stream 1, aflată în funcțiune. Șeful Ministerului Agriculturii din Germania, Cem Ozdemir, care le-a cerut deja germanilor să limiteze consumul de carne pentru a contracara politica Moscovei, le-a sugerat compatrioților să conducă mai încet pe autostrăzi pentru a economisi benzină.

“Am impus sancțiuni împotriva Rusiei, iar acum ne gândim cum să le depășim. Noi înșine am creat o barieră peste care încă nu putem sări. Berlinul ar putea fi de acord cu poziția Occidentului colectiv față de Ucraina, dar nu ar fi trebuit să facă acest lucru cu prețul bunăstării propriului popor. Societatea și mediul de afaceri german înțeleg situația în care o astfel de politică a condus țara”, a declarat pentru ziarul rusesc Vzglyad Waldemar Gerdt, politician german și fost membru al Bundestagului din partea partidului Alternativa pentru Germania.

Într-adevăr, marile afaceri germane nu sunt la fel de frivole ca unii miniștri ai cabinetului Olaf Scholz. Directorul general al BASF, Brudermüller, deja menționat mai sus, se teme că o criză provocată de “foametea” de petrol și gaze va duce la o reducere a producției. BASF este cel mai mare producător de materiale plastice, produse chimice și polimeri. Concedierea va afecta nu numai 40.000 de angajați ai întreprinderii principale a companiei, a avertizat șeful companiei chimice. “Avem produse care se află la baza lanțului economic”, a spus Brudermüller. El a precizt că printre consumatorii de produse BASF se numără firme farmaceutice, producători de materiale de construcții, fabrici de textile, industria auto, etc. Prin urmare, oprirea unei întreprinderi cheie va provoca un efect de domino.

Acesta a fost și efectul pe care consultantul cabinetului Olaf Scholz pe probleme de energie, economistul Lamia Messari-Becker, l-a anticipat vineri. “Dacă industriile de bază se opresc, va exista un efect care nu va mai fi oprit și care poate fi inversat doar cu mare dificultate”, a declarat expertul pentru agențiea germană DPA.

“Având în vedere faptul că furnizarea de gaze acordă prioritate gospodăriilor, există riscul unei închideri complete a producției în unele industrii, în cazul încetării livrărilor. Ca urmare, sute de mii de locuri de muncă din industriile mari consumatoare de energie și de prelucrare sunt amenințate iminent. Există, de asemenea, amenințări de reducere în domeniul securității de bază și al produselor farmaceutice”, a relatat agenția de presă rusă RIA Novosti despre o declarație a asociației de afaceri denumită Comitetul estic al economiei germane.

Revenind la declarațiile CEO-ului BASF, observăm că această companie a supraviețuit relativ ușor consecințelor războiului comercial dintre Statele Unite și China și turbulențelor economice de după ieșirea Marii Britanii din UE. Dar perspectiva de a rămâne fără gaz rusesc i-a provocat lui Brudermüller o adevărată panică. Consecințele penuriei nu pot fi compensate prin subvenții sau asistență financiară, deoarece statul nu își poate permite sume atât de mari. “Dimensiunile despre care vorbim aici sunt mult mai mari decât atunci când a izbucnit pandemia de coronavirus”, a declarat CEO-ul BASF într-un comunicat de presă. Trebuie precizat faptul că pandemia de Covid a provocat daune Germaniei de 300 de miliarde de euro. Această estimare a fost dată în luna mai a anului trecut de Institutul de Economie Germană din Köln.

Faptul că probabila criză din cauza foametei de combustibil poate fi comparată cu “coronacriza”, a fost semnalat în ediția de marți a publicației Hamburg Die Zeit. Ziarul a făcut referire la datele Institutului German de Cercetări Economice, ai cărui experți sunt siguri: embargoul asupra importurilor de petrol și gaze rusești în Germania va duce la o creștere a inflației cu 2,3%, o scădere generală a economiei cu 3% și o recesiune de un deceniu. Primarul Hamburgului, Peter Chencher, a vorbit și mai sincer: embargoul asupra gazelor va duce la sărăcie. “Nu ar trebui să ajutăm pe nimeni provocând sărăcie și în Germania, dacă nu suntem siguri că acest lucru va avea cu adevărat un impact asupra Rusiei”, a declarat primarul la postul de televiziune ZDF. “Ajutorul” menționat de primarul orașului Hamburg ar trebui înțeles ca un sprijin acordat Ucrainei cu orice preț.

“Într-adevăr, posibilele consecințe ale embargoului asupra energiei sunt comparate cu efectul pandemiei. Dar, acestea sunt lucruri incomparabile”, crede fostul deputat al Bundestagului Gerdt. Apoi, economia “a stat pe pauză” în condițiile scăderii piețelor. În martie 2020, s-a înregistrat o prăbușire a pieței petrolului. “Dar, acum criza nu mai este provocată de virus, ci de politicieni. Și este provoacă artificial”, crede interlocutorul. “Ca urmare, s-ar putea ajunge în punctul în care oamenii își vor aminti în continuare pandemia ca pe un moment de calm și bunăstare”, a spus el.

“Germania, a cărei economie se bazează pe producția industrială, cu criza acestei producții se poate transforma nu chiar în Polonia, ci în Letonia în cinci ani. Asistența socială se va încheia, așa cum s-a încheiat cu mult timp în urmă în Letonia, iar statul social va pieri”, a anticipat adjunctul șefului Dumei de Stat, economistul Mihail Delyagin. Refuzul de a importa gaze, precum și obstrucționarea coordonării Nord Stream 2, reprezintă nu o lovitură în picior, ci direct în cap.

Statul german, care acționează în mod clar împotriva intereselor mediului de afaceri și societății germane, este în mod evident “sub presiunea americanilor”, crede interlocutorul. În opinia sa, “Statele Unite folosesc proiectul Ucraina împotriva Germaniei ca un concurent. La urma urmei, Germania, cu o populație de 4,5 ori mai mică decât Statele Unite, este comparabilă cu SUA în ceea ce privește exporturile de mărfuri și, uneori, chiar înaintea lor. Prin urmare, din punctul de vedere al americanilor, Germania este Cartagina, care trebuie distrusă”.

În același timp, nici Rusia nu este interesată în mod obiectiv “de închiderea supapei”, a menționat Delyagin. “Astfel, nici măcar nu-i obligăm pe germani să folosească Nord Stream 2, continuând să încarce sistemul de transport al gazelor din Ucraina și să-l pompeze în volume mari”, a subliniat economistul. “Dacă Berlinul decide să renunțe la proviziile vitale, atunci aceasta, după cum se spune, va fi problema germanilor. Dar, în acest caz, ei se vor afla într-o situație, dacă nu ca după 1945, atunci ca după Primul Război Mondial”, a spus Delyagin.

“Moscova a stabilit o condiție strictă – plata în ruble, dar cu toate acestea le-a lăsat germanilor posibilitatea de a se salva și de a ieși din impas”, a declarat și economistul Vasili Koltashov. “Moscova a propus un format confortabil pentru cumpărarea de gaze, astfel încât partenerii să poată pune euro în Gazprombank, în contul lor. Această instituție de credit, în numele lor, va achiziționa ruble și va plăti Gazprom-ului în ruble, iar din momentul soluționării cu Gazprom, plata este considerată a fi fost făcută”, a precizat interlocutorul. “Această schemă le va permite să spună că achiziționează gaz în ruble. Rusia nu a lăsat nicio altă opțiune Occidentului, iar președintele a reamintit că nu vom furniza combustibil Occidentului gratuit”, a subliniat Koltashov.

“Dacă europenii vor încerca să demonstreze că au o poziție principială și dacă într-adevăr se dovedește a fi principială, atunci în lunile următoare Uniunea Europeană, reprezentată de Germania, Franța și alte câteva state, va refuza să plătească pentru gazul rusesc”, a spus interlocutorul. Pentru o vreme, europenii vor fi salvați de rezervele de la instalațiile de înmagazinare a gazelor. “Dar, potrivit unor estimări, rezervele vor dura până la jumătatea verii, iar conform previziunilor optimiste, până în septembrie”, a reamintit Koltashov. În orice caz, prețul mondial al gazelor, care fluctuează deja în jurul valorii de 1.500 de dolari pe mia de metri cubi, vor crește și mai mult, ceea ce va provoca o creștere globală a prețurilor materiilor prime.

Vineri seară, reprezentanții concernului energetic german Uniper (unul dintre investitorii din Nord Stream 2) au declarat pentru Bloomberg că deja compania ia în considerare noi termene de plată pentru gazul rusesc, în legătură cu cererea Moscovei de a trece la o nouă schemă pentru plata acestuia.

Sursa: vz.ru.