Analiză remnmilitaryblog.com
Atunci când toată lumea aștepta o reacție militară a Federației Ruse în urma recentelor acțiuni ofensive ale armatei ucrainene, partea rusă a făcut o serie de mutări politice spectaculoase. Autoritățile proruse din Republicile Populare Donețk și Lugansk, precum și din Regiunea Herson, au stabilit, evident cu acceptul sau chiar la recomandarea Moscovei, organizarea, în termen de trei zile, a unor referendumuri pentru integrarea în Federația Rusă. În paralel, Duma de Stat, a făcut o serie de corecții legislative, pregătind terenul pentru “mobilizare” și “starea de război”.
Referendumuri pentru integrarea în Federația Rusă
Mișcându-se cu o viteză uluitoare, oficialii pro-ruși din Republica Populară Lugansk, Republica Populară Donețk și Regiunea Herson au stabilit ca refendumurile pentru integrarea în Federația Rusă să se desfășoare în perioada 23-27 septembrie, adică peste trei zile. Deocamdată, nu este clar dacă și Regiunea Zaporozhye se va alătura unui astfel de demers.
În plus, liderul Republicii Populare Donețk, Denis Pushilin, i-a cerut deja președintelui rus, Vladimir Putin, să ia în considerare inițiativa privind intrarea republicii în compunerea Federației Ruse, în cazul unei decizii pozitive la referendum.
“Vă rog, cât mai curând posibil, în cazul unei decizii pozitive privind rezultatele referendumului, despre care nu avem nicio îndoială, să luați în considerare problema intrării Republicii Populare Donețk în Federația Rusă”, a spus Pushilin.
La fel ca și în cazul Crimeii, este de așteptat ca populația din regiunile separatiste să se pronunțe în favoarea integrării în Federerația Rusă, chiar dacă procentele ar putea fi ceva mai mici decât cele din peninsulă.
Astfel că, după rezolvarea procedurilor legale privind intrarea în compunerea Federației Ruse, vor fi înregistrate consecințe majore în ceea ce privește conflictul din Ucraina. În primul rând, statul ucrainean va deveni din agresat agresor, iar Forțele Armate ale Ucrainei din anumite zone, ca de exemplu din Republica Populară Donețk, al cărui teritoriu nu este controlat integral de secesioniști, se vor trezi pe teritoriul Federației Ruse. Ca urmare, partea rusă va trece la eliberarea teritoriilor ocupate, nefiind exclusă declararea oficială a războiului și decretarea mobilizării.
Modificarea Codului Penal
În paralel cu desfășurarea referendumurilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, partea rusă pregătește terenul pentru o serie de reacții ce ar putea deveni necesare în urma integrării acestora în Federația Rusă.
Astfel, pe 20 septembrie, Duma de Stat a aprobat, la a doua și a treia lectură, o serie de modificări ale Codului Penal. În primul rând, a fost înlocuită sintagma “în condiții de conflict armat sau acțiuni militare”, cu exprimarea “în perioada mobilizării sau a legii marțiale, pe timp de război sau în condițiile unui conflict armat ori al ducerii acțiunilor de luptă”. În al doilea rând, au fost înăsprite pedepsele, care merg până la închisoare pentru 10 sau chiar 15 ani, pentru săvârșirea unor infracțiuni precum jafurile în perioadele descrise mai sus, dezertarea, neprezentarea pentru desfășurarea serviciului militar, trecerea de partea inamicului, nerespectarea ordinelor superiorilor sau refuzul de a participa la ostilități.
În loc de concluzii
După ce s-a lăsat surprinsă de contraofensiva ucraineană din Regiunea Harkov, care nu prezenta o valoare strategică pentru statul rus, autoritățile de la Moscova au declanșat un adevărat blitzkrieg în conflictul cu Ucraina, care va schimba în mod radical situația de pe front.
În urma integrării în Federația Rusă, regiunile din estul și sudul Ucrainei vor fi incluse oficial sub umbrela apărării statului rus, urmând, cel mai probabil, ca în aceste teritorii să fie înființate baze militare permanente.
Probabil că, la fel ca și în cazul Peninsulei Crimeea, Occidentul va reacționa destul de dur și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra acestora. Așa cum am mai afirmat și în cazul Crimeii, fostele teritorii ucrainene nu vor avea nevoie de recunoaștere internațională, pentru că acestea nu se vor transforma în state independente, ci în subiecți ai Federației Ruse.
Interesantă va fi poziția Turciei, al cărui lider a declarat chiar astăzi că Rusia va trebui să returneze Ucrainei teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea. Președintele Recep Tayyip Erdogan, precizase că în cadrul unei întâlniri recente din Uzbekistan cu omologul său rus, Vladimir Putin, acesta din urmă i-ar fi promis că, în scurt timp, va pune capăt conflictului din Ucraina.